De ce femeile se indragostesc de barbatii turci?

In cautarile mele de documentare despr turci si cultura lor, am descoperit un site, al unei romance, casatorita cu un turc si stabilita in Turcia, locul magic in care dragostea i-a purtat pasii. Am citit postarea cu drag si cu emotie, cu bucuria cu care, cineva intelege adevaratul temperament al barbatului turc. Va mai amintiti povestirile mele despre Ahmet, tanarul indragostit nebuneste de o femeie care se straduieste sa il striveasca prin temperamentul si intrigile ei? Poate ca, citind putin postarea aceasta, veti intelege sentimentele lui si felul de a gandi si a actiona. Nu o cunosc pe Nicol, am scrimbat doar cateva cuvinte, dar am intrat pe site-ul ei si am ramas incantata sa redescoper cu fascinatie, pentru a nu stiu cata oara, Turcia si oamenii sai. Va invit sa cititi postarea ei si daca aveti placere si rabdare, chiar sa ii vizitati site-ul, Turcia vazuta prin ochii mei, care printr-o prezentare ingrijita si documentata, va asteapta sa deschideti portile Orientului si sufletul catre frumusetile lui, avand-o pe Nicol drept ghid.

De ce femeile din lumea intreaga se indragostesc de barbati turci?

Dragostea vine sub diferite forme şi de acolo de unde te aştepţi cel mai puţin. Cel puţin asta e părerea mea. De ce femeile din lumea întreagă se îndrăgostesc de bărbaţi turci atunci când ajung să-i cunoască mai bine?! Sunt multe femei care au lăsat o ţară în urma lor să-şi urmeze visul, dragostea.
Dar nu toţi gândesc ca mine. Cei conservatori ar pune o simplă întrebare: nu poţi întâlni dragostea la doi paşi de tine? De ce trebuie s-o cauţi atât de departe? Ce au aceşti bărbaţi atât de special? Cel puţin o dată au trecut prin mintea multor persoane aceste întrebări.
Ei bine, nu pot vorbi în numele tuturor, dar eu personal am o consideraţie deosebită pentru respectul pe care bărbaţii îl acordă femeilor, aici în Turcia. Bărbaţii au încă cei 7 ani de acasă, pe care mulţi dintre compatrioţii noştri i-au uitat de mult. Ei încă oferă locul în autobuz femeilor în vârstă, femeilor cu copii, încă te ajută să cari sacoşele, ba chiar merg cu tine la piaţă, ori la mici cumpărături. Evident că nu există pădure fără uscăciuni, dar marea lor majoritate sunt aşa.
Dar să revin la întrebarea principală. De ce femeile din lumea întreagă se îndrăgostesc de bărbaţii turci?
Eu, dar şi multe alte femei ar spune că aceşti bărbaţi oferă o atenţie mai mare femeii iubite. Şi ăsta e un amănunt care face o mare diferenţă în ochii unei femei. Un alt amănunt e dat de caracterul lor. Mulţi dintre ei sunt destul de copilăroşi, cel puţin după ce ajungi să-i cunoşti mai bine, după ce au lăsat la o parte masca de cuceritor exotic. Şi cu cât iubesc o femeie mai mult, cu atât încearcă din toate puterile să o facă cât mai fericită, încearcă să o facă să se simtă specială şi iubită. Pentru că în final acesta este rezultatul dragostei.
Un bărbat turc nu va părasi cu uşurinţă o femeie, chiar dacă ea îi va spune de sute de ori adio, pentru că ei aleg cu inima şi nu pe oricare la întâmplare.
Dar cel mai important detaliu este acela că ştiu să-şi iubească familia încât să le fie devotaţi complet. Nu fac asta pentru că le este impus, ci pentru că aşa este normal. Sunt făcuţi să-i protejeze pe cei dragi atunci când este nevoie.
Ce determină un bărbat să se comporte în felul ăsta? Caracterul, educaţia, aşteptările de la viaţă… valorile morale.

About these ads

Posted on 17/05/2013, in Invitați Speciali and tagged , , , . Bookmark the permalink. 33 comentarii.

  1. Dragă Gabriela, mi-a făcut plăcere să citesc acest articol, pentru că am putut vedea o părere a omului ce i-a cunoscut pe turci la și în casa lor, deci o părere avizată. Mi-a plăcut să aud că mai există zone ale lumii unde educația se păstrează la loc de cinste. Cred că la ei lucrurile stau așa și genetic, datorită condițiilor de trai și a celor de evoluție ca popor! Asta cred că-i face să păstreze cultul familiei și al femeii nealterate!

  2. Eu ii multumesc Nicolei pentru el. Si mie mi-a facut placere sa il citesc. Si pot sa confirm ca tot ce spune este adevarat. I-am vazut si eu cat de dedicati sunt familiei, chiar si aici, in Occident. Pentru ei, odata casatoriti, e o rusine imensa sa se desparta iar familiile lor for face tot ce le sta in putinta sa ii ajute sa ramana impreuna. Ii vad cu sotiile la cumparaturi, cu copiii implicati in diferite activitati. Familia si sarbatorile lor sunt mai presus de orice. Si mi-a placut sa vad, cat de mult se ajuta intre ei. Chiar daca atunci s-au intalnit pentru prima data, daca un turc cere altuia ajutor, il ajuta imediat, neconditionat. Am avea si noi romanii de invatat de la ei?

  3. Frumos articol! Pana la urma, este tot chestie de educatie! Iar daca valorile lor morale ii determina pe turci sa fie atenti, iubitori, devotati persoanei iubite si familiei, asta ii face mai deosebiti decat cei carora le lipsesc aceste calitati esentiale pentru o viata frumoasa de familie.
    O zi frumoasa, draga Gabriela! :-)

    • Incep sa inteleg ca turcii pun in prim plan valorile familiei si apoi celelalte si bine fac. Ma gandesc spre comparatie la occidentali care pun in plim pan materialul, cariera si abia apoi familia si vad cat de mult s-au slabit relatiile de familie la noi.

  4. Confirm !
    Casa fiicei mele este inchiriata unui turc ambitios insurat cu o romanca licentiata in design; fetita lor este pe clasa a IV-a, baietelul are patru ani; fiind la cateva case de mine vorbim zilnic; uneori turcul ne aduce mancaruri specifice; eu il cadorisesc cu vin de Jitvei… nevasta-mea se roaga sa le mearga bine afacerea ca sa nu trebuiasca sa ne incurcam cu alti chiriasi…
    Dupa cum am mai comentat candva, am o postare despre acest caz:
    http://daurel.wordpress.com/2012/07/23/mi-ar-trebui-o-intreaga-zi/

  5. Cred ca se numeste Jidvei…; oricum, eu m-am lasat.

  6. Daurel, m-am amuzat teribil. Citisem povestirea ta, prima, cu vinul si vecinul turc. Pe a doua am ratat-o. In Turcia stiu ca nu prea se obisnuieste sa bea. In Cafeneaua in care am lucrat, clientii mai obisnuiau cate o bere, si foarte rar, Yeni Raki, un rachiu tare si mirositor. Portia era de 50 de ml langa care se punea un pahar cu apa si niste muraturi asortate, diverse, Tursu (gogonele, morcovi, corcoduse, ardei iuti, castraveti). Doar vreo doi-trei se incumetau sa mai ia cate un pahar, si se intampla rar, poate o data pe saptamana ori chiar mai rar.
    Dar adevarul este ca turcii sunt de mici, educati in spiritul valorilor familiei si a respectului fata de aceasta. Am vazut cum se comporta de mici, fratii intre ei. Femeia turca, poate parea tinuta in umbra, dar ea este cea care decide totul in familia ei. Ea e in general modesta, nu se expune si nu tine sa fie moderna. Ma refer la cele care tin la traditie. In Germania am intalnit si moderniste si traditionaliste. dar chiar si cele moderniste, nu exagereaza. Sunt echivalentul femeilor obisnuite de la noi. Misiunea ei e sa creasca copiii, insuflandu-le valorile spirituale si morale, si sa tina casa legata, veghind ca familia sa sa aiba un nume bun. Asta este impresia mea generala. Sunt si exceptii, am intalnit si din acestea.

  7. Multumesc Gabriela pentru cuvintele frumoase si ma bucur mult ca ai preluat postarea. Despre barbatii turci sunt multe de spus, dar asa cum ai spus si tu pe planul principal este familia.

    • Nicole, am preluat-o cu mare drag iar multi dintre cititorii mei sunt deja familiarizati. Povestea Cafenelei a inceput, cand incepusem sa postez mai multe povestiri despre turci de aici si povestile lor de viata si am hotarat ca e nevoie de un spatiu al lor, autentic. Nu stiu cat de bine pot reda eu asta, dar m-am straduit sa ii inteleg intai cu sufletul, apoi cu mintea. De aceea ii inteleg si am realizat cat de multe idei gresite si cate prejudecati avem noi romanii, in legatura cu alte natii printre care si turcii, evitand cu bunastiinta sa acceptam ca suntem la fel de apropiati de ei prin trecut si origini ca si de occident. Sunt multe de spus. Avem vreme inainte sa discutam. Orientul e o lume catre care tindem acum, pentru ca tehnologia a distrus mult din spirtualitate.

  8. Ciudat. Eu credeam ca turcoaicele stiu sa suceasca mintile barbatilor, nu credeam ca e si invers valabil. Ma refer si la dansurile lor specifice. :)
    Presupun ca energiile si dorintele lor sexuale sunt puternice si ca pun mare pret pe relatiile femei-barbati.

    • Turcii sunt foarte pasionali, indiferent ca sunt femei ori barbati. Nu pasiunea aceea vulcanica, intalnita la italieni ori spanioli, ci altfel, mai subtila. Energiile lor trebuie sa gaseasca undeva o descatusare, pentru ca in aparenta, in public si le reprima. Cand un barbat turc vrea sa impresioneze o femeie, va gasi cele mai deosebite lucruri cu care sa o atraga. Mi s-a intamplat sa vad asta.

  9. Eu am mai povestit din cand in cand cat de ocrotitor s-au purtat turcii cu mine in Norvegia. In Danemarca nu mi s-au parut atat de deschisi fata de alte nationalitati, dei e posibil si pt ca m aaflu acum intr-un mediu mai urban cu o densitate de populatie mai mare si cu o populatie chiar mult mai cosmopolit, diversa decat unde fusesem in Norvegia inainte, deci nu dau neaparat vina pe atmosfera culturala generala norvegiana vs daneza si felul in care au fost primiti si adaptati turcii aici sau acolo, si depinde desigur si de context. Dar in general, primii imigranti care mi+au zambit mie sau mi+au oferit sfaturi sau ceva de mancare asa sau o invitatie oarecaremie personal au fost turcii, si nu toti stiau din orima ca sunt roman, dar cand auzeau ca sunt romana, zau, deveneau si mai draguti si prietenosi fata de mine ! La un moment dat mi se pare achiar ciudat, de unde pana aunde atat iubire si apreciere, cand eu credeam ca romanii cu turcii au fost dusmani asa l anivel isotorc…dar ce s+a dovedit a fost ca efectiv majoritatea stiau romani, sau avuseseara bunici care chiar traisera in Romania iniante de a pleca in Turcia, sau chiar vizitasera ei Romania si alti romani pe ei, sau chia si alti straini dcare traiau in Romania venisera in vizita la ei in Turcia, si povestiser alucruri bune despre romania, si efectiv toti trcii cu care m+am intalnit eu prin strainatate s+au purtat cu mine asa de parca erau fratii sau verii mei mai mari, asa de sinceri si spontani si simpatici fata de mine ! In Romania eu nu am prea interactionat cu turci, mai mult in strainatate, dar la ei acasa nu am fost niciodata, insa cred ca au desigur o istorie ff interesanta, sunt si ei de mai multe feluri nu chiar toti o apa si un pamant, au si ei in plus diverse minoritati care traiesc la ei in tara, etc. Majoritatea celor cu care am interactionat eu erau probabil anatolieni cu radacini cam de pe langa Ankara.

    • Aoleu , sorry de atatea greseli de tipar si de exprimare, litere mancate, etc, chiar ca am scris ff neglijent acest comentariu…si tocmai un comentariu cultural despre o cultura atat de bogata cum e cea turca, plus pe blogul unei persoane talentate la literatura ! Zau, ma simt chiar ff vinovat !

      • Rudolph, esti iertat pentru toate. Comentariul tau a fost interesant si mi-a placut. Si eu mai gresesc, mai mananc litere, ori incalcesc mai multe idei intr-o fraza. Se mai intampla.

    • Rudolph, eu am mai povestit, cu alte ocazii. Cand am venit sa lucrez in Cafenea, am avut o strangere de inima. Am fost suprinsa sa fiu primita cu caldura si intelegere, cu simpatie pana la urma. Cand ma intorc acolo, oamenii ma primesc cu prietenie. Ma intreaba doar daca am fost plecata in vacanta, in Romania. :) Am facut impreuna lectii de istorie a Romaniei, asa cum o stiam e de la scoala, lectii de geografie, de politica. Ei mi-au povestit de la ei. Luam notite zilnic. :) Am invatat cateva cuvinte. Lucrurile acestea mi-au deschis poarta catre a-i cunoaste. Daca esti acceptat intre ei, sunt ospitalieri, de bunsimt. Au mult, foarte mult din temperamentul nostru. Atunci am realizat cat de proasta imagine au la noi si cum ii judecam dupa povestile nefericte ale unor tinere care au intalnit persoane nepotrivite. Si la noi sunt oameni care creeaza probleme, sunt retele de prostitutie, sunt grupuri infractionale. Si straini veniti la noi au avut probleme. Anul trecut, cand am fost pana acasa, era prezentat la tv, cazul socant al unei studente japoneze, care a fost ucisa de un taximetrist, ce o preluase de la aeroport. Putem fi judecati noi rmanii dupa cazul acesta socant? Sau spunem ca turcii ne-au asuprit si dominat. Daca stau sa ma gandesc, si austro-ungarii au facut acelasi lucru. Chiar mai rau. Ne e rusine sa ne raportam la Orient. Dar radacinile noastre vin si de acolo. Turcii au si ei origini tracice, ca si noi. Turcii care ne-au ocupat au fost soldati. Cine ii intreaba pe soldati daca vor sau nu sa lupte? E razboi, trebuie sa iti faci datoria.E usor sa judecam dupa clisee ori sa primi ideile de-a gata ale altora.

  10. Te-as contrazice nitel.
    Au cultul familiei ca si grecii,arabii insa in situatii de conflict sunt adeseori extrem de posesivi si chiar razbunatori.
    Am vazut odata un film turc extrem de trist care prezenta o realitate de viata,mentalitati incredibile.Ea isi ia copilul si pleaca la parinti din cauza sotului agresiv.Familia,frati,surori,parinti a condamnat-o fara drept de apel.S-au dezis de ea,au alungat-o,nici la nunta sorei ei nu au primit-o ,nici baremi de dragul nepotelului.O considerau rusinea familiei.Finalul tragic.
    Crestineste,nu ai voie sa te atasezi astfel de familie…familia este una mult mai larga,mai mult trebuie sa-l iubesti mai mult pe Dumnezeu decat propria familie,fapt greu de inteles pentru multi.Iar cand iubesti cu adevarat lasi libertatea omului de a alege!
    Sa te fereasca Dumnezeu de omul posesiv,gelos!

    • Sunt de acord cu tine insa nu cred ca situatia prezentata in film este una generalizata. Cazuri exceptionale sunt si la noi. Si am vazut ce fac romanii cand sunt gelosi. Nu vreau sa imi amintesc.

  11. Noi nu avem in general asemeni mentalitati posesive duse pana la fanatism .Noi cadem insa in extrema cealalta a ignorantei in familie.O spun desigur din cate exemple am constatat eu.
    Filmul se leaga de mentalitati primitive unele provenind din considerente religioase chiar.Multe filme turcesti,telenovele prind exact aceste incredibile mentalitati.

  12. Cred ca fiindca sunt mai traditionalisti :) Cam asa cum erau si romanii candva…si cum nu prea mai sunt. Sunt de acord cu tot ceea ce ai scris :)

  13. Eu scriu din ceea ce cunosc. Am trait intr-o comunitate de turci si acum sunt apropiata de alta. Din pacate, multi dintre barbatii romani si-au pierdut valorile familiei si respectul fata de femeia de langa ei. Considera ca e sub demnitatea lor sa mearga impreuna cu sotia si copiii la plimbare, la cumparaturi, la distractii. La nuntile turcesti participa foarte multa lume Darul nu este atat de consistent financiar ca la noi, doar cat putin ca sa isi acopere costurile mesei. Vin insa cu toata familia, sotii, sotiile, copiii, chiar si copii mici. Sunt foarte apropiati unii de altii.

  14. Turcii sunt niste oameni minunati.Traiesc o poveste de dragoste cu un barbat turc.Nu zic ca nu mai gresesc si ei sau nu mint.Dar mint frumos.Cu toate astea vreau sa ma bucur de fiecare moment alaturi de el.Stiu ca aceasta poveste nu va dura la infinit.

    • Ioana ma bucur sincer pentru povestea ta si iti doresc sa tina la nesfarsit. Subscriu ca sunt niste oameni minunati. Si europenii mint. Barbatii turci au ceva ramasite din inocenta copilariei. Ioana, in ce tara esti tu acum? Esti chiar in Turcia?

  15. Candva am zis ca turcii sunt minunati,ca oameni.Azi revin si zic ca sunt cei mai mincinosi barbati…M-a facut sa ma inragostesc ca o nebuna de el iar acum imi face viata un chin.Umbla si se iubeste cu toate femeile care ii cad in plasa.Iar pe mine ma mite in fiecare zi…Si cat de mult vreau sa ma retrag , sa plec n-am cum.Il iubesc si el face ce vrea din mine.Iubesc ceva ce nu e al meu!Pentru toate femeile care sunt indragostite de barbati turci am un sfat: FUGITI CAT MAI AVETI TIMP!NU VA LASATI PRINSE IN MREJELE ACESTOR DEMNI PASIONALI! :(

    • Ioana, imi pare rau ca traiesti o semenea iubire. Dar poti sa iesi din relatia aceasta. Cauta altceva. Nu toti sunt la fel. Nu toti romanii sunt la fel. Pana la urma o sa gasesti ce ti se potriveste.

  16. Nu pot,sau cel putin nu acum!Ma multumesc cu cateva nopti petrecute langa el!Acele nopti sunt amintirea mea!Traiesc pentru ele.Nu-l pot inlocui,am incercat!Il vad si-l caut in fiecare barbat.Am in mintea mea doar zambetul lui(un zambet al naibii de pervers si inselator) si ochii acei caprui minunati si plin de mister!

  17. Ioana, te inteleg si nimeni nu poate sa iti dea mi bine sfaturi decat tine, care esti in situatie. dar sa iti spun ceva. Sa stii ca si ei, cand se indragostesc cu adevarat, fac asa ca si tine. Eu am vazut asta si stiu despre ce vorbesc dar te inteleg si pe tine. Stiu cum e sa fii foarte indragostit, chiar daca marea mea pasiune nu a fost pentru un barbat turc.

  18. Gaby fa-ma tu sa inteleg,de ce nu-mi cere el sa plec si sa renunt?De ce totusi ma mangaie,ma alinta,dar nu ma iubeste?Pe mine ma depaseste chestia asta :)

    • Ioana, o sa-ti povestesc ceva. Nu stiu daca e un raspuns la ce ma intrebi tu dar poate te ajuta sa intelegi. iti trimit un mail putin mai tarziu, ca acum nu imi merge yahoo, din cauza conexiunii slabe la internet.

  19. Astept cu nerabdare.Multumesc!

  20. Eu cunosc un turc care ajuta oamenii saraci care locuiesc pe strada, ba ciar la unul dintre vrea sa ii refaca toata dantura. Impresionant gestul!!! Rare persoane ca si el!

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 54 other followers

%d bloggers like this: