Dincoace de Orient

Batranul Trakyali intra impozant in cafenea batand cu varful umbrelei sa o scuture de ploaie. Apoi o agata tacticos in cuierul adus de el, special de acasa si pe care primise permisiunea sa il agate pe perete, in semn de recunoastere a prezentei sale constante aici. Trecu pe langa ceilalti clienti salutand si asteptand sa fie remarcat de departe, cu o mandrie a lui. Era un om mandru in sinea lui desi in Germania, venise sa munceasca intr-o slujba modesta ca om de intretinere la Schwimbad, Piscina acoperita si gradina interiora, unde erau instalate senzlonguri. Sa tot aiba peste 60 de ani. Nu poti aprecia. E neschimbat de atatia ani, parca vremea a incremenit in fata lui, doar fire argintii semn ca iernile ii mangaie vremea si tamplele, incep sa apara. Dar cu grija, le vopseste saptamanal, asa ca si cum si-ar rade barba ori ar face baie. E normal. Parul sau trebuie sa fie ca in tinerete, negru corb pe tenul deschis, trasaturi fine de om cu legaturi de sange in Occident. Umbla mereu indiferent de anotimp, cu aceeiasi pantofi grei, butucanosi, cu botul patrat, dispusi sa treaca toate intemperiile unei lumi. Cati ani or fi avut? Zece ori poate chiar mai mult. Dar e material bun in ei. Sunt facuti in Turcia, din Istanbul, cumparati de la magazinul unui prieten pe care nu l-a vazut demult. “Cu produsele vesticilor nu poti sti niciodata” gandeste el. Au insa o particularitate pantofii lui, cu botul pastrat: sunt ridicati de varf, asa cum era incaltamintea otomana pe vremuri. Batranului ii place asta si ii aduce, intr-un fel subtil, aminte de casa si de alte vremuri, ganduri nemarturisite, cuibarite sub buzunarul de la piept al sacoului sau de catifea maronie. Se aseaza la masa de joc si cere un ceai mic, in pahar de sticla, special, un ceai tare, intunecat si indulcit. Il bea pe nerasuflate si mai cere unu, pentru ca, acestea erau din partea casei, un alt favor, facut de proprietarul cafenelei, special pentru el. Multumeste pentru ceai si pentru savoarea lui, pentru prospetime si gust. Asezat la masa de joc, incepe sa faca cartile. Dupa cateva maini proaste, obrajii lui ii sunt acum rosii ca rodiile, de suparare, nu neaparat pentru cei 4 sau 5 euro pe care ii pierduse. Dar cum e cu mandria lui de jucator si experineta de ani?
– Da-mi o bere te rog!
Berea sosi pe tava, rece, aburita.
– Pune-o in pahar. Stii ca beau numai din pahar, pe Seytan! Doar sunt european. Nu beau din sticla. Zambete inflorira pe la mesele apropiate dar se stinsera repede. Berea reveni in pahar inalt si subtire, cum ii place lui. Savureaza din lichidul auriu si mai face o data cartile. Cand intoarce insa cartile din fata sa si vede ce carti slabe i-au venitiar, loveste puternic cu pumnul in masa incat tresar toti, ca scosi di amorteala.
– Amanamana, reproduse el o inuuratura! Incepu sa bombane nemultumit si sa rasteasca la partenerul sau care juca prost. Cum putea sa piarda la carti? Isi bau berea, si fierband, bombanind si injurand se ridica aruncand cei 4 euro pe masa, partea lui de pierdere. Ce mai! Azi nu se poate juca. Alah nu tine cu el deloc. Si partenerul ar trebui sa mai invete cum sa joace ca azi a fost total pe dinafara de problema! Nu a trecut nici o ora de can a venit. Isi lua umbrela tacticos si se indrepta spre iesire. Cum sa stea daca azi nu are noroc. Poate maine. Mai batu de doua ori scurt in parg inainte sa iasa si saluta. Yashamar !
Ahmet isi citea ziarul linistit si la auzul pocniturii ridica ochii contrariat.
– Ce a patit? Careva nu a jucat corect?
– Ahmet, esti nou aici? Asa face el de fiecare data cand nu castiga. Se enerveaza si pleaca acasa. Apoi ii trece si in ziua urmatoare revine. E mandru, nu accepta infrangere. El nu poate pierde. Sigur partenerul e de vina, ii spuse zambind Memet, care ii cunostea batranului meteahna, la fel ca toti ceilalt, dealtfel.

Posted on 06/05/2013, in Povestiri and tagged , , , , , , , , , . Bookmark the permalink. 10 comentarii.

  1. M-am văzut în cafenea, trâgând cu coada ochiului la cărţile bătrânului… 🙂

    • Daca l-aifi vazut cu adevarat te-ai fi prapadit de ras. In prima faza, crezi ca e nervos si se cearta cu ceilalti, ca e scandalagiu. Se enerveaza pe bune, dar ii trece repede. E mandra lui sa castige. Stii ce mi-a sugerat mie asta? O parte din temperamentul turcilor. Sunt oameni mandri, curajosi pana la sacrificiu, neiertatori daca le-ai gresit cu ceva si nu uita.

  2. Sunt ciudati turcii astia. In sensul ca sunt ca o nuanta de gri, intre orient si occident. La fel suntem si noi, romanii, insa nuanta noastra de gri esta putin mai apropiata de occident.
    Daca-i privim pe ei, putem sa ne intelegem mai bine pe noi.

  3. senzatia mea din ce in ce mai clara este ca noi, romanii, suntem pe jumatate turci. Comportamentul, gandirea, atitudinea o arata asta foarte bine, asa dincolo de povestile istoricilor. O sa fac niste postari in zilele urmatoare, din care reiese asta. Singura chestiune e ca noi nu vrem sa recunoastem si ca tinem cu dintii de originea noastra ocidentala.

  4. Si eu spun ca semanam cu turcii. Am cativa clienti aici, turci, hmm, sunt tare asemanatori cu noi, au un stil de a negocia, abia o scot la capat cu ei.

  5. Cati oameni cunosti, Gabriela…
    Imi este drag Trakyali pentru ca imi aminteste de tatal meu care juca si el carti cu prietenii si la fel se enerva!
    Zile cu bucurie!

  6. Mi-a placut personajul tau🙂 Batranul Trakyali e intr-adevar mandru dar nu mi se pare chiar un lucru rau. Inseamna ca e un ins cu personalitate. De altfel asta reiese si din felul cum stie sa-si poarte vechii pantofi. Tot cu mandrie. Si cu o anume dragoste, as zice🙂

  7. Turcii au o mandrie nationala. Mereu ii vad si ii aud cumparand, aici in Germania, produse ale marcilor turcesti. „Sunt mai bune”. Si ei se cred mai buni.🙂 Mie mi-s simpatici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: