Valul islamic

de Camelia Sima

New-Style-Hijab-Scarf-LC044- desktopatunci când ajungi pentru prima dată sau pentru cine știe a câta oară în lumea fascinantă și plină de povești a turciei, dincolo de tot ce încântă ochiul și bucură sufletul, reminiscențe ale unui trecut ce și-a pus amprenta pe imaginea de astăzi, influenţând chiar mai mult decât am recunoaşte, cultura altor ţări, ceea ce uimeşte sunt mai cu seamă oamenii, acel caleidoscop cu mii de chipuri în mijlocul cărora un loc aparte îl are femeia turcă, cea al cărei cod vestimentar este impresionant prin varietatea lui, o varietate dincolo de care puţini ajung totuşi să vadă acel conflict ce macină încă societatea, în ciuda tuturor transformărilor petrecute în acest colţ de lume de la poarta orientului, căci turcia rămâne un stat islamic în care conflictul dintre progresişti şi conservatori nu pare să se stingă vreodată, aşa cum de nestins par diferenţe uriaşe dintre marile aglomerări urbane şi satele prinse de arşiţă şi de sărăcia grea şi uscată, aflată cumva în afara timpului.
în centrul acestei imagini este ea, femeia ce îşi apără credinţa şi identitatea purtând hijabul cu modestie şi moralitate, căci dincolo de văl, modestia straiului islamic, prezentă şi la bărbaţi de altfel, este desprinsă din coran, lucru care nu ar trebui să ne uimească foarte tare dacă este să îl comparăm de pildă cu hainele călugăriţelor noastre. cu toate acestea, hijabul a fost deja interzis în europa (nu şi rasa monahală) fiind considerat doar un simbol religios, iar în oraşele turciei de astăzi el încă naşte dispute aprinse, unele chiar şi în parlament, demonstrând că femeia de astăzi a turciei nu doreşte să renunţe uşor la acest acoperământ (recent, femeile avocat şi-au câştigat dreptul de a purta hijabul în instanţă), în ciuda faptului că printre reformele lui mustafa kemal ataturk s-au aflat în urmă cu aproape un secol şi acele măsuri menite să aducă renunţarea la acest cod vestimentar, o renunţare care a avut-o printre primele reprezentante chiar pe soţia lui.
astăzi în turcia peste 60% dintre femei mai poartă vălul islamic, iar în moschee orice femeie intră cu capul acoperit, fie ea şi simplu turist din alt colţ de lume. privind din exterior, cu neştiinţa celui care nu a trăit şi nu înţelege islamul, este cel puţin curios să vezi femeile turciei purtând burka şi ieşind pe stradă doar la lăsarea serii, alături de celelalte femei şi de copiii lor, femeile turciei care au adoptat stilul vestimentar european, trecând prin miezul zilei cu eleganţă, ori pe acelea care, deşi nu mai poartă burka, straiul negru ce le acoperă întreg trupul, îşi poartă părul acoperit cu acele eşarfe colorate ce sunt un adevărat spectacol în felul în care urmează conturul chipurilor şi redesenează linia fragilă a gâtului.
şi poate că cea mai tulburătoare scriere care ne poate oferi înţelegerea, deşi nu deplină, a ceea ce se întâmplă dincolo de văl, este romanul „zăpada”, considerat ca fiind singurul roman politic al lui orhan pamuk, o tulburătoare poveste petrecută în anatolia cea atât de conservatoare, o evocare a turciei în care conflictul acesta al renunţării la văl poate împinge la sinucidere; o poveste în care iubirea se insinuează, se împleteşte cu drama exilului, într-o simbolistică greu de digerat pentru cititorul încorsetat în prejudecăţi, nedeprins să vadă dincolo de aparenţe. o călătorie în asia minor, aşa cum sunt mai toate scrierile acestui laureat nobel pentru literatură.
dincolo de hijab este… o lume întreagă, fascinantă, în care trăieşte ea, femeia de astăzi a turciei, cea care poartă în sângele ei nescrisele reguli ale lumii de ieri, împletite cu cele ale lumii de astăzi. sânge de odaliscă ori de sultană mai clocotesc în venele celei care, înveşmântată în straiul ei negru citeşte din coran în lumina tăcută şi puţină a moscheei dar şi în venele aceleia care nu se mai deosebeşte prin nimic de femeia turist cu al cărei zâmbet se intersectează pe străzile pline de istorie.
privit din exterior, acest văl este doar o bucată de pânză, dar câţi înţelegem oare cu adevărat semnificaţia lui?
acest text este un dar pentru gabriela şi fascinanta ei cafenea turcească.

 

Posted on 22/05/2013, in Invitați Speciali and tagged , , , , . Bookmark the permalink. 44 comentarii.

  1. NU am fost niciodata la o nunta de turci doar am vazut la televizor. Dar stiu ca si miresele, poarta un astfel de batic, pe cap, alb, uneori acoperit cu voal, alteori numai o matase alba simpla. Ma refer la cele, care vor o nunta traditionala si sunt mai conservatoare. Chiar am vazut la tine o fotografie cu o mireasa, Psi. Baticul nu este obligatoriu, dar turcoaicele au devoltat o intreaga moda cu baticurile. Cele care le poarta, trebuia sa isi adune parul sub ele incat sa nu razbata nici un fir de par. Locuiesc intr-un oras unde este o comunitate turca destul de numeroasa. Vad des fete, imbracate in tinute europene dar decente si foarte multe poarta baticuri.

  2. da, aşa este, am avut ocazia să văd în realitate o mireasă la istambul. îmbrăcată complet într-un alb roz, cu o rochie cu crinolină, purta pe cap o bonetă absolut superbă!
    şi sunt printre femeile care poartă pe cap eşarfe, legate adesea în stil arab. recunosc şi asta. este felul meu de a-mi proteja părul de soare, într-un mod poate mai cochet, mai nefiresc decât aş reuşi cu o şapcă de basebal.

  3. Pai se poate Cami sa nu ai si tu o sapca din aia de baseball, cu cozorocul la ceafa, pe care sa scrie I love Ny ?🙂
    Eu nu prea port pe cap nimic. Asta datorita contrasngerilor din copilarie. Insa tin minte ca bunica, ne cumpara naframi, cu multe culori, „de par”, adica de lana ori casmir, aduse din Yugoslavia.

  4. Desi au rol de a proteja/acoperi/evita chipul, mie acest val mi se pare foarte atragator, provocator.

    • Pentru turcoaice este o moda. Exista diferite modalitati de a-l infasura, in funtie de varsta ori de eveniment. Baticul acesta, başörtü, in Turcia, asa cum zicea si Cami, e un element de tranzitie, diferit de valul propriu zis, care acopera chipul in intregime.

  5. val, esarfa, traditie, cochetarie – fie ce-o fi, mie mi se par incredibil de frumoase turcoaicele.

  6. Seara buna , doamnelor!
    Psi a prezentat intr-o lumina frumoasa si feminina taina purtarii valului!
    Sura XXXIII ( SURAT Al-AHZAB – SURA ALIATILOR) Versetul 59 din Coran este cel mai des invocat în sprijinul hijabului .
    „O, Profetule! Spune-le soatelor tale si copilelor tale si muierilor dreptcredincisilor sa se inveleasca in jibaburile lor , cai astfel va fi mai lesne sa fie cunoscute si sa nu le pricinuiasca necazuri! Allah este Iertator si Indurator ! …(traducere de A. Yusef Ali a Coranului; in alte versiuni traduse din arabă Ali folosește si termenul de ” pelerina „)..

    Atat timp cat hijabul nu e o impunere si il poarta din dorinta de a-i pastra simbolul initial (cel al modestiei si curateniei in credinta a musulmanului ) , femeia din Turcia nu ar avea de ce sa il resimta ca pe o restrictie.

    Mulți cred că vălul este o modalitate de a asigura libertatea personală într-o lume subiectiva a barbatilor. Mai multe femei musulmane sustin că hijab-ul le permite libertatea de mișcare și de control a propriului corp. Inteles in acesti termeni hijab-ul protejează femeile de privirea barbatilor, acordandu-le o oarecare autonomie.
    Pe de alta parte unii orientalisti sau cercetori ai islamului sustin că vălul oferă doar iluzia protectiei si serveste doar pentru a absolvi oamenii de responsabilitatea legata de capacitatea autocontrolului comportamental.

    In schimb in cea mai conservatoare tara islamica Arabia Saudita purtarea valului e obligatorie si dusa la extreme . Aici s-a instaurat ( ca si in Iranul Ayatolahilor) politia religioasa -mutaween- care patruleaza zi si noapte pe strazi pentru a se asigura ca se respecta hijabul. In cazul in care aceasta considera ca au fost incalcate perceptele islamului , femeile sunt supuse unor pedepse corporale dure aplicate in public. In aceasta tara femeile aleg chiar sa poarte manusi lungi si negre pentru ca si mainile sa le fie acoperite. Mai mult, in unele sate din Arabia Saudita , femeile nu-si dezvaluie chipul niciodata dupa varsta de 12 ani, nici macar tatalui, fratilor sau sotului.

    Sa nu uitam ca sunt peste un miliard de musulmani pe pamant. ( din care aprox. un miliard suniti si cca 200 de milioane siiti)
    Dar si cu religia se pot manipula masele si deasemeni se pot provoca isterii de masa
    Se spune ca Sauditii au modificat chiar traducerile Coranului in scopul de a-si mentine puterea .Sunitii ii lichideaza pe shiiti pentru ca se roaga la sfinti si nu direct la Allah, in unele state musulmane se aplica pedeapsa cu moartea desi in Coran e interzis sa ucizi.
    Sa nu uitam ca si maramă are in originea saîndepărtată, cuvântului arab mahrama- „sfânt, interzis, femeie” şi este înrudit cu hramul-acoperamant. …

    • [Sa nu uitam ca si maramă are in originea saîndepărtată, cuvântului arab mahrama- „sfânt, interzis, femeie” şi este înrudit cu hramul-acoperamant. …]

      Nu acesta este sensul cuvantului „Mahram”.
      Dimpotriva, cuvantul „Namahram”, in functie de context, are sensul de lucru interzis, murdar=necurat, ilegal, nepermis.

      In islam – pentru un barbat – mama sau mama adoptiva, doica, sotia, fiicele si fiicele adoptive, surorile, surorile de lapte si soacra sunt considerate „mahram” si deci pot sta in prezenta lui fara sa aiba capul/parul acoperit.
      Pentru o femeie, sotul ei, tatal sau tatal adoptiv, fratii si fratii de lapte, fiii ei precum si fii adoptivi, cat si socrul ei sunt considerati „mahram” si deci va putea sta in prezenta lor fara sa aiba capul/parul acoperit.

      Am spus capul/parul acoperit si nu fata/chipul acoperit … aceasta din urma forma de hijab in extremis fiind introdus in Peninsula Arabiei de abia dupa moartea profetului Mohammad.

  7. Brindusa. ai facu o frumoasa completare. Este adevarat ce spui tu. Eu am fost mai atenta la baticul turcesc, care este o medie intre tinuta orientala si cea occidentala. Stiu ca in Arabia sunt legi islamice, foarte dure, inclusiv cele cu privire la portul hijab-ului. In Turcia, majoritatea confesionala este sunita. Dar sunt si alte confesiuni si secte religioase, shiiti, aleviti etc. Sunitii sunt cei mai conservatori si mai putin toleranti iar femeile lor se imbraca mult mai sobru decat celelalte.
    Eu remarcasem ca femeile noastre, in portul traditional poarta marama. iar pe regiuni, am vazut corespondente ale vestimentatie cu cea din Turcia. Deci exista influente si la noi. In Turcia, este interzis purtarea obligatorie a baticului sau a valului. Asta a fost una din reformele lui Ataturk. Femeile insa le poarta in mod traditional. Nu toate. Sunt care nu porta deloc.

    • Cam acesta s-a dorit a fi si mesajul meu -atat timp cat hijabul nu reprezinta o impunere ci o alegere, totul este absolut firesc!

      • Vroiam sa iti multumesc pentru comentul anterior, care e documentat si nu stiam nici care e originea cuvantului marama.

      • Draga Gabriela,

        Purtarea capului acoperit cu val/ batic de catre femeie a reprezentat o norma sociala de netrecut, ce a dainuit mult timp ( cam pana la generatia bunicilor nostri) atat in spatiul balcanic cat si in Orientul Mijlociu si Apropiat, dar si in anumite tari din Europa de sud vest ( Italia, Spania, Portugalia ), cat si in zona slavilor nordici.Si Biblia mentioneaza aceasta norma!
        .

      • Brandusa draga, si la noi, femeile de la tara purtau naframa. Obligatoriu, in virtutea traditiei populare, o femeie maritata, imediat dupa nunta incepe sa poarte naframa, intrand intr-un alt stadiu al vietii ei sociale. Chiar si acuma, daca mergi in satele romanesti, vezi femeile acoperite, in special cele mai in vasta, care au pastrat traditia. Dar in zona Maramures, traditia populara este vie inca si vezi imbracate in port popular si purtand naframi si fetitele mici de cativa anisori.

  8. Draga Gabriela,acum nu ai de ce sa-mi multumesti! Beau si eu un Elma Çai in cafeneaua turceasca si vorovim ca-ntre prieteni!😛

    • In Cafeneaua Turceasca e locul unde ne semtim bine si vorbim romaneste, ori ce limba stim.🙂 In acest moment am si acasa Mevlana Çay, sau poate un ceai de maciese sau de cimbrisor. Sa stii ca in afara de ceaiul negru, turcii beau multe alte ceaiuri, din plante ori pudre. Mai am un ceai, Sahlep, din ghimbir cu scortisoara. Se bea cu lapte si se adauga deasupra pudra de scortisoara. E un ceai mai consistent dar placut si aromat. Ceaiul e din partea casei.
      Apropos, zilele trecute am intrat intr-un chisosc sa-mi iau o pizza. Mi se facuse pofta, ca nu mancasem pizza de vreo 3 luni Asteptand, am vazut ca alti clienti care asteptau, aveau pahare cu ceai turcesc, in fata. Am cerut si eu. M-au servit. Dupa aceea am inteles ca, turci fiind, si acolo nu se obisnuia, ei au fost serviti cu exclusivitate. Cand am platit pizza am vazut ca uitasera de ceai si le-am amintit. Mi-au spus zambind, batanduse usor cu palma dreapta peste zona inimii, ce arata un semn de respect, ca a fost din partea casei si ca nu servesc in mod obisnuit clientii cu ceai.🙂 Mi-au placut si le-am multumit iar tratamentul acesta, ma va face sa ma mai duc la ei.

  9. Ceai din ghimbir cu scortisoara, mmm mi-ai facut pofta!:P
    Imi susura in nari stapanii mirodenilor, adunati in Sahlep!🙂

    • 🙂 un ceai cu arome si povesti, de culoarea laptelui. Ghimbirul si scortisoara e o combinatie usor picanta si aromata. Un gust diferit de ceea ce te-ai astepta, de la un ceai obisnuit. Turcii servesc ceaiul dimineata, alaturi de niste covrigi cu susan, preferatii mei, se numesc Simit. Uneori cu branza, un fel de branza telemea, ceva mai dura decat a noastra dar nu atat de iute.

      • Ghimbirul si scortisoara le folosesc in prepararea diferitelor retete cul(m)inare! Aroma ceaiului de scortisoara mi-e cunoscuta, dar niciodata nu am imprietenit ghimbirul cu scortisoara inyt-un pahar de ceai! Am sa le pun pe aste:P mirodenii la incercare, in apa fierbinte!

    • Nu stiu a iti spun, cum sa prepari ceaiul acesta doar din ingrediente. Eu l-am cumparat sub forma de pudra, si se pun 3 lingurite la o cana. Contine si zahar si putin lapte. Multi prefera mai indulcit. Mie mi e suficient asa. Dar, ca si altii, mai adaug putin lapte, ori doua cutiute(capacele) de lapte condensat.

  10. brânduşa, mulţumesc şi eu pentru completări. să nu uităm însă că extremele există peste tot, nu numai în islam. de pildă uite o extremă: interzicerea hijab-ului în occident, considerat ca fiind simbol religios, în condiţiile în care rasa monahală de exemplu, nu este considerată astfel. ori toate acele măsuri ale inchiziţiei, pe care le ştim prea bine.
    câtă vreme renunţarea la văl a împins femeile turce la proteste care au ajuns până la sinucidere, privit din afară este greu de înţeles de fapt ce reprezintă cu adevărat acest văl, iar eu am încercat să îl redau cu toleranţă.

    • Seara buna, draga psi!
      M-am axat pe tema islamului si a valului islamic, fara sa uit o clipa de ceea ce presupune extremismul religios , de la procesul vrajitoarelor din vremea inchizitiei pana la Ku Klux Klan si… nu numai.
      In legatura cu „interzicerea hijab-ului in occident”, as indrazni sa nuantez un pic aceasta afirmatie. In Europa, doar Franta si Belgia au adoptat o legislatie potrivit careia, in spatiile publice este interzis sa apari cu fata acoperita ( mai degraba as asimila aceasta interdictie cu purtarea burkai şi niqab-ului).
      Trebuie sa marturisesc ca nu am autoritatea si competenta necesara de a analiza sau interpreta decizia acestor doua state laice, cu traditii si mentalitati proprii de convietuire si capacitatea de integrare a comunitatii musulmane emigrante in aceste tari in care au optat sa traiasca.
      (Franţa e totusi o tara care are la baza idenditatii sale constitutive termenii de naţionalism, secularism şi laicitate).
      Din informatiile aparute in media peste 82 la suta din francezi au agreat adoptarea acestei legi. Sunt intoleranti francezii? Chiar nu pot raspunde , pentru ca nu am informatii directe legate de realitatile din Hexagon.
      In schimb, o analiza pertinenta , de exemplu , al statutului emigrantilor turci in Germania, ar putea sa ne-o prezinte Gabriela ( in Franfurt pe Main am descoperit strazi locuite aproape in exclusivitate de catre turci). .

      Turcia, in calitate de stat laic, a reusit sa ajunga la un progres remarcabil atat din punct de vedere economic cat si al nivelului de instruire. In aceasta tara tot mai multe femei au capatat un rol substantial castigat prin educatie,in prezent avand acces la functii sociale si profesii care, in trecut, ar fi fost de neimaginat. Mai mult decat atat, prin educatie si accesul la informatie au castigat si posibilitatea de a alege …inclusiv dreptul de a purta sau nu hijab ( actualul premier al Turciei pro-islamist moderat a initiat o lege aprobata de Parlamentul turc potrivit careia este permis hijabul pt femeile – avocat care pledeaza in instanta).

      • Buna seara, Brandusa si bine-ai revenit!
        Am sa iti povestesc despre ceea ce cunosc eu. Nu locuiesc in Frankfurt ci intr-un orasel apropiat. Nu mai stau in acea comunitate de turci dar si aici e o comunitate bine reprezentat. Orasul acesta, Darmstadt, e la 20 de km de Frankfurt. A fost primul oras, care in timpul Primului Razboi mondial, a inchis magazinele evreiesti si a inceput prigoana impotriva lor. Tot aici, pentru prima data, au fost obligati sa poarte steaua aceea galbena, pentru identificare. NU stiu daca trecutul acesta sangeros a inluentat ori nu atitudinea ulterioara a nemtilor de aici. Pot sa iti spun ca, in acest moment, orasul este unul cosmopolit, cu o multiculturalitate ampla. Vad pe strada femei cu imbracaminte islamica, nu numai turcoaice ci si araboaice, africane, pakistaneze, alaturi de vietnamezi ori chinezi, de japonezi, englezi, portughezi, italieni, rusi, polonezi, etc. Fiecare respecta identitatea si cultura celuilalt. Exista o decenta si o libertate, incat nu esti privit ca strain, diferit fata de nemti. Esti tratat cu respect si intelegere in institutiile in care trebuie la un moment dat sa intri. Si lumea se adapteaza imediat, cu usurinta. Nimeni nu m-a privit ciudat ca sunt romanca. Daca respecti legile nu ai de ce a iti faci probleme. Ce pot sa spun despre turcoaie e ca le vad mereu, unele cu imbracaminte traditionala, cu un fel de halat lung, pana in pamant si cu baticul pe cap, altele au doar baticul si imbracaminte modern, altele sunt in tinuta total europeana. Exista programe de integrare, dar acestea se refera la adaptarea regulilor statului, te ajuta sa faci cursuri de limba si sa iti gasesti un job, si primesti consiliere, lucruri foarte mportante si valoroase pentru cineva venit din afara si mai ales dintr-o zona cu tradtii si obiceiuri atat de diferite. Nu am vazut pe nimeni purtand acel val islamic, care acopera in totalitate fata dar nu stiu sa existe vreo interdictie pentru a-l purta
        Am fost in Stuttgart si am constatat si acolo aceeasi lejeritate in realtiile strainilor si cetatenilor autohtoni.
        Ce mi-a placut la turci, mai mult decat la celelalte comunitati e ca sunt mult mai organizati si patrioti. Au magazinele lor, cu produse turcesti si de multe ori aleg sa cumpere de acolo desi produse similare sunt la preturi mai ieftine in magazinele obisnuite. Ei zic ca au mai mare incredere in produsele lor ori le plac mai mult.🙂 Dar daca mergi sa cumperi de acolo, te trateaza mult mai cald si mai atent, decat in celelalte magazine. Nu spun ca in magazinele nemtesti esti tratat urat. Nu am cum sa spun asta, ci doar ca turcii au un fel aparte de a face comert.

      • Am uitat sa iti spun de Franta. Tot din ce stiu, e o tara care nu recunoaste alte nationalitati conlocuitoare. Cetatenii francezi, sunt francezi si gata, indiferent de unde ar veni. Ei nu integreaza strainii care vin sa se stabileasca in Franta ci ii asimileaza. Din cauza aceasta sunt mai intoleranti.

      • Gabriela, ai spus multe despre toleranta si multiculturalism!, dar si despre acceptare … Atat timp cat se respecta legile!E un prim punct de pornire!

  11. Mi se pare absolut normal. Poti veni ca musafir in casa cuiva si sa iti impui propriile reguli? Numai noi, in Romania, avem cetateni minoritari care au legi speciale, ceea ce nu e corect.

    • „Poti veni ca musafir in casa cuiva si sa iti impui propriile reguli?”
      Bingo, Gabriela! Nu ai acest drept in calitate de musafir!
      PS. In Franfurt am stat eu o saptamana (am participat la un seminar specific profesiei mele) si am bantuit cat m-au tinut picioarele!

      • Ti-a placut in Frankfurt si in Germania?🙂

      • Mi-a placut, Gabriela!Mai ales la Movenpick 😛 si la Tiger Palace Variety Theatre! Am avut sansa sa ma imprietenesc cu o londoneza care era extrem de draguta si in esenta o grecoaica sadea ( numele sau nu mi=a dat initial niciun indiciu, dar era mult pre calda si vorbareata pt o englezoaica) ! A fost o gazda perfecta in …Germania!😛

  12. 🙂 Si mie imi place si m-am acomodat perfect. Imi place sa calatoresc si din cand in cand fac cate o plimbare, asa pe o distanta de 200-300 de km. E o tara frumoasa, ingrjita peste tot, curata cu oameni plini de respect si bun simt.

  13. Seara buna Gabriela!

    Ca sa trecem pe panta extremelor , uite si o mostra de ….mic indreptar ortopedic de..punctuatie!🙂

    http://jurnalul.ro/stiri/externe/cum-sa-ti-bati-corect-nevasta-cleric-musulman-putem-sa-folosim-si-o-ranga-644213.html

  14. Buna seara, Brindusa!
    Nu sunt adepta extremelor, ca daca ar fi asa, sa stii ca si la noi sunt destule cazuri. Nu sunt o raritate. Barbatii stiu ca, trebuie sa isi educe femeia, ori sa ii inchida gura cu pumnul. Si nu conteaza daca poata ceva pe cap ori nu. Exista chiar o expresie: „in fiecare zi sa iti bati femeia macar o data, chiar daca tu nu stii de ce. Ea stie!” Am vazut atatea lucruri triste. Haide mai bine sa vorbim de lucrurile frumoase.

    • Draga Gabriela, e vorba de ce poate propovadui un cleric , fie acesta si musulman ( e destul de periculos sa aduci drept norma de conduita coercitia indiferent de forma de manifestare)!

      Si pentru a trece la lucruri frumoase ( pentru ca aceasta era continuarea pe care doream sa ti-o daruiesc in cafeneaua turceasca, e arta ca manifestare a libertatii )!

      http://www.youtube.com/watch_popup?v=quhlxIqw_EA&feature=youtu.be

      • Brindusa m-ai impresionat cu clipul acesta.🙂 Multumesc. Strabunicul meu, era originar din Armenia.

      • Stiam marturisirea ta ( ai mai facut-o)!😛
        Uite, acum citesc o carte a unui armean cunoscut, ” Numele si umbra” – Vartan Arachelian, cartea evocandu-l printre aletele si pe eruditul orientalist armean Siruni ( mana dreapta a lui Nicolae Iorga), stabilit in Romania dupa prigonirea armenilor de catre turci ( in perioada Kemalista). Acest cercetator a depus o munca titanica studiind numeroase documente arabe, turceşti şi armene cu referire la trecutul istoric al poporului român. O viata inchinata patriei de adoptie!

      • Familia mea nu povesteste, poate ca nu au fost interesati, sa afle in ce conjunctura a ajuns strabunicul din Armenia la noi. Asta o sa aflu in vara aceasta.🙂
        Nu stiam ca Vartan Arachelian a avut o activitate publicistica, atat de bogata, desi daca ma gandesc, nu ar trebui sa ma mire. Eu il cunoscusem doar dupa celebrul ciclu de reportaje, „Drumuri europene”. In fiecare duminica, stateam la televizor si calatoream cu el, descoperind frumusetile locurilor pe care le-a vizitat. Am o lista lunga de carti, pe care trebuie sa mi le cumpar, cand ma duc acasa. Aici nu am acces la carti romanesti.

      • Draga mea , presupun ca ai in memorie imaginea lui Aristide Buhoiu si ale sale drumuri.
        Vartan Arachelian e jurnalist si scriitor , membru fondator al primei tv libere- Soti, PNTCD dar si al Aliantei Civice .
        Meritul sau de necontestat in activitatea de realizator TVR este documentarul-interviu cu minunatul filozof „popa de tara” ( cum ii placea sa se autointuleze) Petre Tutea, precum si ultimul interviu cu Seniorul-Corneliu Coposu! Vartan a fost si va ramane un personaj civic in breasla jurnalistilor. Astazi, la 77 de ani, are o emisiune saptamanala la postul Nasul TV ,intitulata extrem de sugestiv „Cuvantul care zideste” ( realizarea emisiunii de catre Vartan fiind benevola).

      • ai dreptate. Am incurcat putin itele.🙂

      • Nu-i bai!
        Somn usor, draga Gabriela!

      • Multumesc pentru recomandarea muzicala. Mi-a placut. Iti doresc o noapte senina, si vise frumoase!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: