Odalisca- Theodor Aman ( 1831-1891)

Theodor Aman, celebru pictor român 1831-1891, a fost un artist complet abordând în Theodor_Aman_-_Odaliscaarta sa caracterizată printr-o finețe a executiei, pictura, sculptura, desenul, acuarela, gravura, vitraliul străbătând cu măiestria unui virtuoz al penelului, toate genurile picturii: temele istorice, portretul, nudul, natura moartă, peisajul, din care a creeat opere valoroase, cotate în prezent, în marile galerii ale lumii. Despre aceste capodopere, specialistii pot face ample observatii. Am să mă opresc asupra unei perioade din viața sa, în care Orientul și Turcia își pun amprenta pe arta sa creatoare.
In 1854, Theodor Aman face o călătorie la Istanbul să îi prezinte sultanului Abdulmecit tabloul său intitulat ”Bătălia de la Oltenița” .

Este curios faptul că, mama acestui sultan era o româncă, al carui nume românesc nu îl cunoaștem și despre care istoricii români nu pomenesc nimic. Se numea Pertevniyal Sultan, Pertav-Nihâl, câteodata o găsim sub numele de Besîme ori Hasnâ si a trait in perioada 1812-1883 fiind soția sultanului Mahmud al II-lea.

Vizita la Istanbul, frumoasele peisaje de pe coastele Mării Egee, Mediterana îi creeaza o puternică impresie. Asteptarea sa pentru a fi primit de sultan a fost destul de lungă, două luni, timp în care, prin peregrinarile sale a reușit sa cunoască frumusețile și pitorescul locurilor, oamenii, obiceiurile, toate acestea fiind sursa lui de inspirație pentru desenele de atunci sau pentru tablourile pe care le-a creeat câțiva ani mai tarziu, în perioada sa de maturitate creatoare. În cele din urmă sultanul îl primește și îi cumpără tabloul amintit. Apoi Aman, călătorește prin Crimeea, făcând numeroase schițe de cazaci și studiind oamenii din popor.
Vă prezint una dintre minunatele sale pânze, înfățișând femeia turcă,  Odalisca, lucrare care face parte din pinacoteca Muzeului Județean de Arta Prahova ” Ion Ionescu-Quintus”.

Posted on 26/07/2013, in Povestiri and tagged , , , , . Bookmark the permalink. 10 comentarii.

  1. Foarte interesante detalii ce relevă confluențele româno-turce.

  2. Da. Am pus mai multe link-uri și în zilele urmatoare o să revin cu o poveste foarte interesantă despre aceasta valahă soție de sultan, pe care istoricii români au ascuns-o deși știu despre ea. Eu am aflat tocmai de la un tânăr absolvent al Facultății de Istorie.

  3. Am pierdut ceva vreme sa verific, si se pare ca nu mama lui Abdulmecid era sotia de origine valaha a tatalui lui Mahmud al 2-lea, ci aceasta romanca, intr-adevar numita (de turci) asa cum ai zis tu mai sus, Valide Sultan Pertevnyal, sau Pertav Nihal, sau Besime sau Hasna a fost mama fratelui lui Abdulmecit, numit Abdulaziz.

    Mama lui Abdulmecit a fost o alta Valide Sultan, originara din Georgia (posibil de origine evreiasca), Bezmialem Sultan sau Suzi. Insa ambele aceste doamne Valide Sultan, atat cea georgiana cat si cea valaha, au fost sotii oficiale principale de rang inalt ale lui Mahmud al 2-lea, si copiii ambelor au avut drept la tron, ca Mahmud a mai avut inca 15 sotii, dar ale caror copii nu aveau drept la succesiune. Si acest Abdulaziz, pe 1/2 valah dupa mama, a domnit si el ca sultan dupa fratele Abdulmecit, intre 1861 si 1876, si el a fost un student interesat si de cunostintele din vest si a avut si talent artistic literar si muzical, si a compus muzica clasica.

    Desi nu cunoastem multe despre originea familiei valahe a doamnei Besime, (1812-1883), se pare ca wikipedia il lb suedeza opineaza ca ea a fost initial luata din Valahia ca sclava si apoi s-a convertit la Islam si s-a casatorit cu sultanul. Pe un alt site am gasit ca avea varsta de 16 ani atunci cand a atras atentia lui Mahmud 2, si avea parul castaniu-auriu deoosebit de frumos, si avea un corp usor plinut, insa descris ca fiind fost ca cel al Afroditei. Ea a fost si ramane o persoana deosebit de importanta pt istoria Turciei, si este mentionat ca a exercitat o influenta importanta asupra fiului ei cat a fost sultan, este totodata mentionate si in site-uri care prezinta liste de femei cu influenta politica importanta in istorie. Ea a fondat o moschee plus un liceu, care liceu exista si astazi, desi a ars si a fost reconstruit, insa a fost mentinut asa ca scoala ff importanta si de mare calitate incontinuu, atat la vremea Turciei mai vechi otomane, cat si a Turciei mai noi, post Ataturk, numit Liceul Pertevnyal, care are o lista impresionanta de absolventi intelectuali cu adevarat celebri in Turcia, atat scriitori, cat si juristi, profesori, presedintele federatiei de sah turce, mai recent chiar si artisti muzicieni, etc, iar moscheea e una chiar mare si importanta.

    Exisat si un incident international ceva mai hazliu acum asa in retrospectiva legat de aceasta doamna sultan Besime, legat de faptul ca fiul ei, Abdulaziz, ca sultan a facut o calatorie de stat in UE de vest prin Franta, Prusia, si Marea Britanie, iar ca raspuns diplomatic, Imparateasa Eugenie, sotia imparatului francez Napoleon al 3-lea a poposita si dansa in vizita diplomatica in Turcia, si cum programul includea si o intalnire cu d-na Sultana Besime, mama sultanului, se pare ca s-a produs o posibila incurcatura si imparateasa Eugenie a fost invitata in Harem, direct in apartamentul d-nei Besime, si asa ceva era o mare gafa, pt ca o femeie non-musulmana nu avea ce cauta in Haremm, plus mai ales nu in partea destinata apartamentelor oficiale a Sultanei mame, iar Besime cum a vazut-o pe imparataeasa Eugenie, care PRECIS era imbracata si dupa ultima moda Empire de la Paris, care include umerii si pieptul dezgolit pana destul de jos, plus chiar si maneci scurte uneori, (ca nu cred ca indraznise nimeni sa o educe pe dansa in legatura cu ce tinuta sa poarte), Besime cum a vazut-o i-a tras o palma, de ia-=sunat apa-n cap, si era sa iasa un incident diplomatic international chiar serios ! (Am mai inflorit eu, mai ales cu decolteul, insa incidentul cu palma e real pt ca e raportat in multiple surse..ma rog, nu ca Imparateasa Eugenie nu era si ea barfita in legatura cu diverse, adica nu era ea chiar descrisa ca ousa de biserica prin tabloidele de la acea vreme, mai ales de catre englezi si suedezi, care erau mari prieteni cu turcii la vremea aia ! Zau, numai scandaluri si neintelegeri culturale legate de acesti co-nationalii nostri avem in UE de vest ! Glumesc desigur, dar si asa numai despre asta e vorba pe bloguri in continuu !)

    Ca o observatie, fotografia care este linkata acolo in articol sub numele lui Pertevnyal (Besime) nu este al sultanei de origine valha, ci este de fapt chiar portretul Imparatesei Eugenie a Frantei, (un portret de altfel celebru, larg cunoscut in UE sec 19, desigur in Franta, dar si in cultura germana, pt ca la acea vreme existau cativa portretisti si litografi germani celebri care erau specializati in efectuarea de portrete ale membrilor unor diverse casel regale, inclusiv chiar si la curtea sultanilor turci otomani, ca de ex unul, dl Henri Guillaume-Schlessinger, a facut portretul lui Mahmud 2, alt coleg al dansului, Franz Xaver Winterhalter, a facut un portret faimos al Imparatesei Eugenie, altul care a facut portetul lui Abdulmecid, si altii care faceau portrete dupa portetele principale efectuate de acestia doi), iar Imparateasa Eugenie, fiind asociata in cultura jurnalistica UE a sec 19, cu Pertevnyal Sultan, portretul ei poate apare si in diverse search google, (inclusiv chiar pe site-uri in lb turca, am gasit !), si se pot crea confuzii. Nu am gasit un portret cert al d-nei Pertevnyav Sultan, nici al celeilalte, Bezmialam sultan, mama lui Abdulmecit. Exista totodata un hotel de lux in Istanbul, numit Hotel Sultania, care are camere dedicate atat d-nei Bezmialem Sultan, cat si Pertevnyal Sultan, si camere dedicate fiecare catre o anumita sultana, si exista niste portrete inramate asociate acelor camere, gasibile si pe Internet, insa sincer cred ca ele sunt apocrife, si efectuate asa total fantezist, mai ales ca hainele cu care sunt imbracate aceste doamne nu corespund epocii lor, desi e posibil ca anumite elemente sa fi fost reale, de ex despre Bezmialam se spune ca avea ochii verzi, sau despre Pertevnyal un corp de Afrodita, insa sincer nu cred ca exista portrete oficiale ale acestor doamne, nici site-urile de istorie turca nu mentioneaza asa ceva, desi e posibil, desigur, ca ele sa fi avut portrete de circulatie interna pt sultan, insa nu pt arhivele oficiale ale Turciei otomane. Insa sotul lui Besime, Abdulaziz, are deja o fotografie reala, efectuata de Fratii de origine armeana Abdullah, fotografii oficiali ai casei Sultanului, fotografie faimoasa al carei original se afla la Rijksmuseum in Amsterdam, http://en.wikipedia.org/wiki/File:Sultan_Abdullaziz_of_the_Ottoman_Empire.jpg (pe cand fratele lui mai mare, Abdulmecid, are si el doar un portret pictat)

    Parerea mea este ca pictorul Theodor Aman a fost invitat de Abdulmecid, atat pt ca desigur era un pictor talentat, dar poate si pt a se decide si daca sa-i comande cateva portrete fie ale lui, fie ale unor oficiali turci importanti, si de fapt chiar a cumparat acel tablou celebru, si sunt sigur ca acel sultan Abdulmecid a admirat arta pictorului Theodor Aman, insa cred ca nu a fost de acord ca Th Aman sa-i faca portetul lui, pt ca, desi poate serviciile dl-ui Aman erau mai ieftine decat cele ale unui portretist oficial soecializat in aristocrati si leaderi din Germania, arta dl-ui Aman era chiar prea moderna, dansul pictand deja intr-un stil chiar aproape de cel impresionist, iar sultanul Abdulmecit probabil dorea un portret oficial mai clasic, asemanator cu cele pictate de nemtii aia de care ii stia el, si pana la urma exista un portret oficial al lui Abdulmecid, desi nu se stie cine e artistul, dar nu crea ca era dl Aman, ci e un portret total banal, desi desigur Abdulmecid era un barbat destul de atragator si portretul pune in valoare si prestanta lui, dar e ceva asa oficial, nu e ceva ff bogat artistic, asa cum ar fi putut poate sa picteze dl Aman, ci doar asa de culoare si realism figurativ al trasaturilor, http://en.wikipedia.org/wiki/File:Sultan_Abd%C3%BClmecid_-_Google_Art_Project.jpg

    • Păi Rudolph, văd că ai făcut un comentariu ce conține toată viitoarea mea postare.🙂 Văd că te-a suprins subiectul și te-ai pus pe treabă. Adevărul este că și eu am cautat pe site-uri străine despre aceasta sultană. De asemenea cred că, decizia lui Abdulmecid de a cumpăra acea panză să fi avut o legătura cu originea comună a pictorului, cu cea a soției. Asta a cântărit cel mai mult și nu cred că el era atat de priceput în artele frumoase, deși nu e exclusă nici aceasta variantă. Eu am cautat de exemplu, imagini pe internet cu acel tablou al lui Aman, pe care l-a vândut sultanului dar nu am gasit.
      Multumesc pentru comentariul tău detaliat.

  4. Ha ! Ha ! Am scris un :”tratat” de comentariu, dar e la moderat pt ca are 2 linkuri, dar daca tot e bal, am sa mai pun un link, cel al moscheii construite la initiativa d-nei Besime, http://tr.wikipedia.org/wiki/Dosya:Istanbul-eu29st.jpg

  5. Aoleu ! Abia acum am citit comentariul tau de mai sus, ca probabil aflasesi si tu povestea despre incidentul dintre sultana Besime si imparateasa Eugenia,si aveai de gand sa scrii tu probabil un articol despre el, dar eu m-am grabit si l-am descris in comentariul de mai sus, dar nu aveam de gand sa stric supriza ! Dar poate ca tu ai aflat si alte amanunte mai interesante de la studentii de la Fac de Istorie decat mine, dar eu ma repezisem oricum sa povestesc !

  6. Am aflat ca dl Theodor Aman a pictat in 1854 un tablou al bataliei de la Alma, care facea parte din acelasi razboi din Crimeea (dintre rusi pe de o parte plus turci pe de alta sustinuti de puterile vestice, lucru care i-a enervat rau de tot pe rusi), si care batalie de la Alma a avut loc la cateva luni dupa batalia de la Oltenita, si a fost si asta o batalie ff importanta, larg comentata in presa UE a vremii, si m-am gandit ca o fi vorba despre acest tablou poate, ca nu am gasit nici eu unul care sa se fi referit la batalia de la Oltenita, dar http://www.wikipaintings.org/en/theodor-aman/the-battle-with-torches-1891#supersized-artistPaintings-291691

  7. Revin sa clarifi ca intr-adevar dl Aman a pictat si un tablou Batalia de la Oltenita, inainte de a-l picta pe cel despre Batalia de la Alma. De fapt, dupa ce a vandul sultanulu Abdulmecid tabloul despre Batalia de la Oltenita, apoi el a plecat in Crimeea, exact asa cum scrie in articolul de mai sus, si abia atunci acolo a pictat Batalia de la Alma. Insa nu se stie unde e Batalia de la Oltenita. Nici macar nu am gasit asa vreoo urma de vreo lucrare de doctorat sau ceva asa pe Internet care sa oun aaceasta intrebare, insa desigur ca nu toate lucrarile de doctorat sau articlele de expertiza in lb romana se afla pe Internnet, si poate cineva o fi facut cercetari asa mai rigroase si o fi scris si despre acest tablou, numai ca nu se gaseste pe Internet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: