Saadi- poezii

Postate de Mugur

Pentru că discutam zilele trecute despre frumusețea poeziei persane, am adus aici, două minunate poeme, oferite de Mugur. Poemele acestea, parcă au fost scrise ieri nu acum aproape 1000 de ani. Actualitatea lor străbate secolele și se datorează cunoașterii și înțelegerii firii umane, se vede că neschimbătoare.

Despre resemnare(1)

Un tată își lovise fiul c-o nuia,
îi zise fiul: -„N-am vreo vină. Nu mai da!
~
Când alții mă bătură, de ei m-am plâns la tine.
Dar dacă dai tu însuți, vai, cine-o să m-aline?”

* * *

Despre resemnare (2)

Un vultur unui uliu îi spunea pe-o stâncă:
-„Decât privirea mea nu-i alta mai adâncă”.
~
Răspunse uliul: -„Ce folos de-așa comoară!
Ce vezi pe câmpul unde-a ta privire zboară?”
~
Era-n privirea, care prinse-a se roti,
din naltul ei până-n adâncu-i drum de-o zi.
~
Și vulturul îi zise: -„De vrei să-mi dai crezare,
văd chiar un bob de grâu, căzut din întâmplare.”
~
Cum uliul nu-și mai stăpânea mirarea-adâncă,
porniră-n zbor, în jos, de-acolo, de pe stâncă.
~
Când vulturul atinse bobul cât broboana,
simți cum se-ncleștează-n jurul lui capcana.
~
Subt bobul cel de grâu, râvnit cu tot nesațul,
ursita rea își aruncase-asupră-i lațul.
~
Nu orice scoică naște-o perlă sidefie,
și-arcașul nu oricând s-atingă ținta știe.
~
I-a zis cel uliu: -„Să vezi bobul, ce scofală,
să cazi în cursă el ți-a fost momeală!”

Posted on 09/08/2013, in Povestiri and tagged , , . Bookmark the permalink. 5 comentarii.

  1. Îmi este clar conturată sursa de inspirație, a poemelor lui Saadi. Pelerinajul său de peste 20 de ani, prin Asia Centrală, întâlnirile cu oamenii din toate păturile sociale, trăind uneori alături de ei aceleași experiențe, l-au făcut să înțeleaga în profunzime firea umană. Citind primul poem, vizualizez o întâmplare simplă, din care el a scos o lecție de viață, și o cugetare. E în acelasi timp un îndemn către părinți să reflecteze asupra gesturilor lor, de a-si pedepsi proprii copii și de a vedea dincolo de efectul imediat, al acestei actiuni.
    Al doilea poem e o lectie despre trufie. La ce sunt de folos calitățile tale excepționale dacă nu le poți folosi? Sau aș spune că, oricât ai fi de grozav există ceva care să te doboare. E un poem cu multe valențe și îmi amintesc că fabula, ca specie literară este cunoscută în Europa mult mai târziu.
    Multumesc pentru darul tau, Mugur.

  2. Extraordinare versuri! Au orientalii o înclinare deosebită pentru textele pline de înţelepciune…

    • Stii ce mi-a placut la Saadi, o chestie recent descoperita? Ca si mine, isi culege sursa de inspiratie din viata traita la propriu, din experientele celor din jur. E adevarat ca nu sunt nici in dreptul unghiei cele mici de la piciorul sau, pentru ca el a facut pelerinaje strabatand un întreg continent si culegand din înteleciunea oamenilor simpli, zeci de ani. Dar ma bucur sa ma scald in oaza lui de intelepciune.

  3. Asta e buna…ca uite si eu gasesc asa cate un artcol interesant pe cate un blog, care ma ademeneste ca un bob de grau sau o piatra pretioasa, si imediat ma reped acolo sa citesc despre acel subiect de pe wikipedia ca sa stiu ce sa comentez si eu, si uite asa ma prinde ca intr-un lat si pierd vremea pe blogurile altora in loc sa mai scriu si pe blogul meu…ca am material pt cel putin 4 lepse noi, si acum dau din colt in colt ca am ramas in urma !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: