Nazım Hikmet- povestea dramatică a marelui poet turc

O pagină specială în marea carte a poeziei turcești o ocupă figura originală, unică a poetului Nazim Hikmet Ran. (1902-1963)

Poetul e expresia unui destin spectaculos. E descendentul al unei familii de vază, tatăl său, Hikmet Bey fiind fiul lui Mehmet Nazim Pașa iar mama sa Celile Hanim era nepoata lui Mehmed Ali Pașa. Bunicul matern, Mustafa Celaleddin Pașa fusese polonez la origine dar s-a convertit la islam. În timpul Imperiului Otoman, în 1869 a publicat o carte manifest, care prezenta pentru prima dată năzuințele și idealurile politice ale națiunii turce, lucrare intitulată ”Turcii vechi și noi”. Un unchi al său, Celaleddin Pașa a fost general în Armata Otomană.nazim-hikmet2
În spiritul acestei familii, se naște la 1902, la Salonic, localitate aparținând pe acea vreme Turciei, Nazim Hikmet Ran. Copilaria este una liniștită. Face școala primară în Goztepe, un cartier al Constantinopolelui iar apoi urmeaza cursurile unei renumite Renumit liceu Galatasaray. Îl găsim mai târziu, proaspăt absolvent al Școlii Otomane de Marină din Heybeliada și se înrolează pentru Primul Razboi Mondial însă se îmbolnăvește grav și nefiind recuperat complet e lasat la vatră. Face o călătorie la Ankara, pentru a se alatura curentului revoluționar și îl cunoaște pe Mustafa Kemal Pașa (Atatük), cu care are câteva întrevederi și la invitația căruia scrie câteva poezii, în cinstea soldaților turci de pretutindeni. I se oferă facilitatea de a se înscrie la universitatea din Bolu însă datorită vederilor sale de stânga, comuniste, neconforme cu spiritul acelor vremuri in Turcia, este neovit să renunțe. În 1922 se încrie la Universitatea Tărilor din Est, de la Moscova. Aici studiază trăind sub influența artistică a lui Vladimir Mayakovki, Vsevolod Meyerhold și marcat de ideologia lui Lenin.
Datorită convingerilor sale politice și a faptului că era un militant activ, poetul este întemnițat în repetate rânduri. Tot dramatismul vieții nu îl va face însă să renunțe la ideile și convingerile sale. Ultima dată e arestat in 1940 iar în 1949 se află încă în arest. Personalități culturale internaționale solicită guvernului turc eliberarea sa, printre care s-au numarat Pablo Picasso și Jean Paul Sartre.
În 1950, Nazim face greva foamei și deși era în stare foarte gravă, i se refuză tratamentul în spital. Protestele sale au stârnit un val de indignare și reacții fărăr precedent. Este eliberat și pleacă din Turcia cu un vapor, trece prin România și se stabilește in Rusia. În 1963 se stinge din viață, departe de țara sa iubită.
Deși persecutat în propria țară de catre regimul politic al vremii, el este unul din cei mai îndăgiți poeți turci iar opera sa reflectă spiritul oamenilor și a locurilor în care a trăit rămânând o flacară vie în conștiința națiunii din care a facut parte.

Stilul sau literar, se distinge prin noile forme pe care le primesc poemele sale, depășind versul sylabic, reinstalând poezia în noi matrițe. Impresionat de tânăr de poeții ruși, adepți ai curentului futurist, după absolvirea facultății se întoarce în Turcia, devenind un carsimatic lider al curentului literar avangardist turc. Poemul său este realizat într-un mod inovativ, producând sugestii vizuale puternice prin armonizarea versului liber, cu sonoritatea limbii turce vorbite.
Datorită neconvenționalismului sau literar a fost de multe ori comparat cu Federico Garcia Lorca ori Pablo Neruda. Personalitatea sa unică a îmbinat sub amprenta unui stil literar de excepție, iconoclasmul și lirismul cu viziunea sa poetica și ideologică.
Multe dintre poeziile sale au fost puse pe muzică iar opera sa a fost tradusă în peste 50 de limbi.
Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care vă fac recomandarea să ne aplecam azi asupra versurilor care exprima stilul sau inconfundabil a lui Nazim Hikmet.

Uriasul cu ochi albastri

A fost odată ca niciodată
Un uriaș cu ochi albaștri
Indrăgostit de o femeie marunțică,
Ea visa să aibă o căsuță foarte mică
Cu o grădină sub fereastră
Și în grădină mult caprifoi cu florile-n lumină

Dar uriațul, cu mâinile lui de uriaș
Menite să înalțe un întreg oraș
Nu putea construi visul femeii
Adică, o căsuță foarte mică
Cu o graădină sub fereastră
Și în grădina mult caprifoi, cu florile-n lumină
Iar într-o zi, când soarele-a apus
Ea ochilor albaștri le-a spus: „Rămâneți cu bine!”

Căci a venit unul cu avere și stare
Și a dus-o pe femeia maruntică
La visul ei, adică
La o căsuța foarte mică,
Cu o grădină sub fereastră
Și în grădină mult caprifoi cu florile-n lumină

De atunci uriașul e singur pe lume
Singur de tot
Dar și-a dat seama
Că dragostea lui de uriaș
Menită să înalțe un întreg oraș,
Nu ar fi putut încăpea
Intr-o căsuță foarte mică
Cu o grădină sub fereastră,
Și în grădina mult caprifoi cu florile-n lumină
Deci a fost odată ca niciodată
Un uriaș cu ochi albaștri
Indrăgostit de o femeie maruntică,
Femeia….visa.

Posted on 14/08/2013, in Povestiri and tagged , . Bookmark the permalink. 10 comentarii.

  1. Visul femeii şi măreţia poetului, aceeaşi „rimă” indiferent de „poezie”! Aidoma Cătălinei lui Eminescu.🙂
    Cum o fi putut să ajungă un comunist romantic cu rădăcinile, educaţia şi şcoala primită?

    • Adrian să știi că exact la asta mă gândeam eu. La Luceafărul lui Eminescu. Nu e foarte greu de înțeles de ce a îmbrățișat ideologia comunistă. Turcii au un puternic sentiment naționalist iar perioada prin care trecea țara era una de reforme puternice. În esența sa, ideologia leninistă era orientată spre om.

  2. Bucuros sa descopar si la cafeneaua ta acest poet de excepție. Cu atât mai mult cu cat nu cunosteam poemul redat aici. Daca n-as fi ocupat cu explicarea universului poetic al lui Hafiz, as poposi o vreme mai îndelungată in preajma poeziei lui. Rămâne pe mai tarziu, voi reveni cu siguranță la opera lui, asa cum si in acest loc, darnic in surprize, revin mereu.

    • Drept să îți spun eu l-am descoperit de puțin timp dar m-a suprins in cel mai plăcut mod. Pe Hafiz ori spiritul său, ori pe amândoi împreună îi mai invit în cafenea, daca le face plăcere, să ne încânte cu frumusețea versurilor și a întâmplărilor pline de tâlc.

  3. Poemul e în repertoriul celor care dau la UNATC. A fost chiar „modă” într-un an, aproape fiecare candidat la facultatea de teatru o lua în repertoriul său…și apoi, mai e varianta audio/video cu Mălăiele.

  4. E intradevăr surpinzător. Nu știam că e atât de cunoscut. Am ascultat și interpretarea recomandata de tine. Mulțumesc.

    • Pai cred ca acest poet e ff cunoscut tocmai pt ca trait in URSS, si URSS a participat in mod larg la exportul cultural planificat ale ideilor socialiste internationaliste, adica s-au alocat bani si efort organizat ff serios pt cauza socialismului in lume,plus acest poet fiind chiar ff talentat desigur ca poeziile lui au fost utilizate in exportul cultural al URSS, ca daca ramanea in Turcia, chiar daca nu ar fi fost inchis la inchisoare, zau, nu avea vreo sansa asa de mare, ca abia mai recent cu Orhan Pamuk a auzit lumea asa de cultura turca, ca altfel pt europeeni turcii erau ori niste nespalati ori niste asupritori otomani, ori asa pt o elita relativ mai culta erau si poate oarecum exotic oriental-interesanti, amestecati varza cu arabii, si cu Harun al Rashid, etc, de gen „aia sentimentalo-exoticii din Orientul mijlociu mai larg”, (ma rog, unii intelectuali si/sau functionari mai specializati or fi stiut mai multe, dar vorbeam asa de cultura populara generala, inclusiv chiar si a unor oameni presupus intelectuali, sau chiar iubitori, ba chiar si educatori de literatura, insa care efectiv habar nu au ca exista si literatura scrisa in alte limbi decat engleza, franceza si germana, si poate si asa cativa rusi mai recent)…dar URSS a participat destul de bine asa la export cultural si datorita URSS s-au putut afirma si alte literaturi in lume, asa mai recent, mai ales asiatice, de ex si cea a chinezilor, nu numai a turcilor. (Ma rog, intre timp altii au avut ce invata de la URSS, si au preluat ideea, si acum se baga in seama si literaturile arabe mai nuantat, si alea africane, plus si popoarele respective care au ajuns la locuiasca si sa mearga la scoala in UE de vest au inceput sa sprijine promovarea propriei lor literaturi, dar asta e ceva ff recent, si e dificil, mai mult in Marea Britanie, de ex, ca in Franta putin le pasa de literaturile din Orientul Mijlociu, sau din Turcia, decat daca poate sa ii eneerveze pe germani sau asa de moft, de exemplu, britanicii macar au avut relatii de diplomatie mai intense cu Turcia, Suedezii la fel, erau asa mai interesati fata de Imperiul Otoman, insa centru UE asuprit de Habsburgi atata vreme, zau, nu putea sa sufere pe turci, chiar si daca or fi fost geniali si chiar si pe cei comunisti, nu ar fi vrut sa auda de ei, decapt poate tot asa abia ff mult mai recent. Dar si Saadi a avut noroc tot asa, ca a fost cunoscut de niste tipi din UE, care s-au chinuit sa traduca ce zicea el, desigur ca l-au tradus cum le convenea lor si cum era mai usor, dar macar asa s-a auzit de el, dar asa cati nu or fi de care habar nu avem. Ce, de ex stie cineva de minuantul Emil Garleanu in UE de vest ? Si a fost si un mare regizor si scenarist asa la vremuri deosebit de timpurii ale cinematografulyi, pai dl Emil Garleanu a fost ca un fel de Steven Spielberg la vremea lui. Cati ROMANI stiu despre asta, de exemplu ?

  5. Foarte frumoase versurile si superb a interpretat Horatiu Malaiele. Nu-l auzisem recitand aceasta poezie. Surprizele Almei sunt mereu atat de placute!
    Gabriela m-ai facut curioasa si voi cauta poeziile lui Nazim Hikmet . Multumesc!

  6. A fost tradusa in limba romana opera lui Nazım Hikmet Ran?

    • Se pare că doar câteva poezii. Literatura turcă a fost prea puțin tradusă la noi. Eu chiar am o carte mai veche cu poeziile lui Nazim Hikmet dar am găsit și pe net. Este însă un poet cu o opera impresionantă, un fel de Eminescu al turcilor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: