Ebru sanati- artă și spiritualitate turcească

Frumusețea spiritualității turcești este închisă într-un cuvânt care nu are traducere în limba română. Ebru. El defineste frumusețea umană naturală, fărăimages ca măcar ”posesorul” să realizeze asta. Aș spune cam așa:” era atat de frumos, frumoasă, fără ca, măcar, să realizeze asta”. Ebru este o persoană amuzantă, care te atrage cu prezența ei, ca un magnet, tocmai prin naturalețea gesturilor, uneori copilaroase, prin armonia care se creează în jurul ei. Ebru, este cel care-și iubește prietenii fiind alături de ei, chiar cu prețul vieții. Dacă o persoană ebru a intrat in viața ta, să o prețuiești pentru că ești cu adevărat norocos și e cel mai minunat lucru care ți se putea întâmpla. Dacă i-ai greșit atât de rău încât ea a plecat, oricâte sacrificii vei face să o aduci înapoi, nu se va mai întoarce vreodată iar regretul te va urmări de atunci înainte. O persoană ebru este sufletul unei petreceri, strălucind, făcându-i pe cei din jur să se apropie cu bucurie și admirație, cu dorința de a sta in preajma ei, de a face parte dintre apropiații săi. ”Cât de Ebru ești!” ar putea exclama unii.
Am găsit un text care mi-a dat o explicație pentru acest cuvant. Ebru. Așa sunt turcii, prietenoși, spontani, deschiși fața de prieteni, devotați, uniți. Dar dacă se întâmplă însă să îi superi, nu te vor ierta și nu se vor mai întoarce spre tine vreodată.
Ebru este o artă. Arta simpla a existenței. A fi. Pur și simplu!
Ebru sanati, arta picturii pe apă realizată într-o tehnică specific turcească. Intr-o tavă cu apă amestecată cu o substanță ce îi dă o slabă vâscozitate, se stropesc ori picură vopselele. Desenul trebuie făcut cu precizie, el neputând fi reparat. Cu bețișoare subțiri se realizează desenele, care sunt unicate, datorită procedeului. Când imaginea este gata, se așează deasupra coala de hârtie pe care se transferă picture. O artă veche, un procedeu relativ simplu in care este redată frumusețea. Asta este Ebru sanati.

About Gabriela

Pasionată de cunoaștere, de literatură și scris.

Posted on 25/02/2014, in Artă și Cultură and tagged . Bookmark the permalink. 19 comentarii.

  1. Mda, e cu totul altceva sa privesti cum se face, decat sa fii informat cum se face. Cred ca e mult mai frumos procedeul decat pictura.
    Un avantaj mare e acela ca, in felul acesta, se pot face cu usurinta portiuni simetrice. Iar simetria e un criteriu de frumusete.

    • E adevarat ce spui. Nu stiu daca e mai usor decat pictura cu care suntem noi obisnuiti. Cei care picteaza in tehnica Ebru se pregatesc ani de zile. De prin 1800 se preda si la facultatea de arte din Istanbul. Mi-a placut sa urmaresc videoclipurile. Te captiveaza.

  2. Mi-a placut descrierea turcilor! Spre deosebire de noi, care azi ne facem in toate felurile si maine suntem din nou prieteni (ce fel de prieteni?).
    Multumiri pentru toata postarea, am invatat ceva nou si m-am bucurat de frumosul pictat pe apa. Excelent!

    • Ma bucur sa stiu ca ti-a placut. Pe mine m-au cucerit turcii prin felul lor cald de a se purta cu cei apropiati, cu prieteni si musafirii. Cat despre pictura Ebru a fost o adevarata incantare si m-am gandit ca multor iubitori de frumos si de arta, care-mi viziteaza blogurile, le este utila ca susrsa de inspiratie.

  3. Impresionant! O lume spirituala fascinanta! Poate ca de aici li se trage turcilor seninatatea si limpezimea chipurilor, de la echilibrul indus in viata lor de catre filozofia aceasta Ebru! Fiinda sunt oameni foarte frumosi si au o noblete aparte a trasaturilor, a privirii!
    Te imbratisez si-ti multumesc pentru cadoul acestei zile!

    • Cu mare drag, Acuarele. Eu ma gandesc, cand spunem mereu, ca de la turci ni se trag anumite trasaturi de caracter negative, ca de fapt lucrurile nu stau asa. Nu spun ca ei sunt natiunea perfecta. Au si ei problemele lor. Dar ce ar fi daca am invata lucurile bune de la tuci si de la altii?
      A fi turc, mandria nationala, cu simplitate, e Ebru.
      Te imbratisez cu drag si iti urez sa ai o zi minunata!

  4. Mi-a plăcut nespus de mult pictura Ebru. Cred că, după ce devii priceput în asta, e ceva extrem de relaxant.
    Cât despre principiul Ebru… Cred că este valabil în anumite cercuri, așa cum și la noi valorile morale sunt valori doar pentru anumiți oameni. Poate greșesc, poate nu.

    • Si eu m-am uitat minute in sir la aceste picturi si chiar m-am simtit relaxata.
      Cat despre principiul, starea Ebru, e destul de intalnit, desi nu in aceeasi proportie la toata lumea. E firesc. E greu sa generalizezi. Nici romanii nu sunt toti buni ori toti rai.

  5. Foarte frumos si tu stii atatea…
    Foita turceasca sau arta marmorarii hartiei se zice ca ar fi venit in Anatolia de prin Iran, prin secolul XV… Orice creatie ebru este unica!
    Ce frumos stii tu sa povestesti despre aceste lucruri!

    Cat despre turci… poate ca amestecul genetic al timpurilor imperiale i-a ajutata sa devina ceea ce au devenit. Am cunoscut turci de o calitate menita sa-i umileasca si pe cei mai rafinati europeni!

    • Cita, înseamnă că înțelegi atunci despre ce vorbesc. 🙂
      Mulțumesc pentru vizită iar dacă postarea mea a adus puțina încântare sufletului tău mă simt bucuroasă. Și tu eși pătrunsă de acest spirit Ebru. Ai o frumusețe a sufletului și o naturalețe, care se remarcă ușor, de aceea mă simt încântată de prezența ta aici, pe blog.
      Și pentru că e primavară, când înfloresc ghioceii și brândușele, când ciripesc vesele păsărele clădind noi cuiburi, îți doresc să îți fie bine și să te bucuri de anotimp și de frumusețea lui!

  6. Da, asta cam asa e, am si eu oarecum impresia ca popoarele care nu se amesteca cu altele tind sa devina cam ciudate. Sau poate ca din cauza ca erau ciudate au evitat sa se amestece, doar insularii izolati facand-o mai mult de nevoie, adica nu expres. Din fericire, maj europeenilor continentali sunt ff corciti din punct de vedere genetic de ffff multa multa vreme. Pana si proportia de genom de neandertal, cam estimativ cca 1,8 % printre maj europeenilor, desi predispunatoare pt diabetul de tip 2, (si in proportie usor mai mare prin Elvetia si Germania, desi asta e si pt ca ei au masurat-o mai atent decat altii), e si asta ok, ba chiar probabil ajutatoare pt specia sapiens. Pe bbc zicea ca in Mexic pare a fi usor mai ridicata, insa desigur ca nu a fost masurata ff bine peste tot.

    • E vorba de arta Ebru în comentariul tău, Rudolph?

      • Nu, dar m-a impresionat comentariul lui Cita plus ma uitam in acelasi timp la un afis de reclama la filmul Nasterea Unui Imperiu.

      • Si m-am simtit recunoscator ca bine ca au migrat si s-au amestecat si au luptat altii astfel incat eu sa pot sa admir linistit aceasta arta Ebru plus un afis de film plus sa reflectez la istoria unor timpuri imperiale asa in acelasi timp. Adica ma simteam chiar relaxat, de aia mi-a fugit gandul off topic, pt ca eu nu ma pot concentra on topic decat daca sunt anxios sau chiar suparat.

  7. Foarte interesante si condideratiile tele despre Ebru si tehnica picturii pe apa. Recunosc ca habar nu aveam nici de una nici de cealaltă. Îți multumesc ca mi-ai deschis aceste noi orizonturi de spiritualitate.

  8. LEVANTIN VELICUSAS

    …esti EBRU chiar daca esti sau nu turcoaicaaaa…AM O RUGAMINTE: DACA POTI SPUNE-MI UNDE SA CAUT DESPRE CE FEL DE SUBSTANTZA ESTE VORBA???..CE SE PUNE IN APA CA SA PLTEASCA ACELE CULORI…SA FIU SINCER, CUM NU SUNT DECAT ARAREORI…VREAU SI EU SA FAC „EBRUPICTURES„!!!!…ITI MLTZUMESC PENTRU BLOGU TAU!!!!…ESTE CHIAR SURPRINZATOR INTR-O LUME EXTREM DE CONFORMIZANTA PRIN LOCURILE COMUNE PE CARE LE TOT AFIRMA SAU LE RECUZAAAA…MULT TZUMESC…

    p.s. apropos…sunt din Drobeta Turnu Severin, si, undeva in amnote de oras a fost ADA-KALEH, O FARAMA DE ORIENT CE EXISTA IN APELE DUNARII…AM FOST ACOLO, CAND ERAM MIC, AM FOST LA INSTAMBUL, CAND ERAM BATRAN, ACUM VREAU SA REIAU „O MIE SI UNA DE NOPTI„, CAND SUNT EXTREM DE BATRAN…MI-AI FACUT POHTA DE POVESTILE ACELE MINUNATE SI FOARTE PICANTE, CARE AMESTECATE CU MIERE, PRECUM BACLAVALELE…si, asta numai daca ai sa-mi spui care este substantza aceea, am sa-ti povestesc de marele sfant musulman care a trait acolo in ADAKALEH…ce zici???…o zi bunaaaa…

    levantin velicusas

    • Levantin, ma bucura comentariul tau. Iti multumesc, iar povestile pe care le stii, despre Ada Kaleh, merita scrise pentru neuitare. Nu stiu exact ce substanta se pune in apa in care se fac picturile acestea dar am sa ma interesez. Am lipsit o vreme din Cafenea. Viata ne poarta pasii pe multa carari si nu am avut timp disponibil. De acum o sa reiau postarile, pentru ca ele plac multora si au un farmec aparte, dat de frumusetea spiritualitatii orientale. Meritul meu e minim. Eu nu sunt decat o oglinda, in a carei ape priveste cititorul.

  1. Pingback: În Cafeneaua turcească- o artă de suflet. Ebru | Fata din vis

Lasă un răspuns către Gabriela Anulează răspunsul