Mehterâni- o orchestră militară cu origini vechi, otomane

Mehterân, un termen provenit în limba turcă din persană, definește ceaindex mai veche formă de orchestră militară din lume. Primii instrumentaliști sunt menționați în jurul secolului VIII însă despre o adevărată orchestră se poate vorbi ceva mai târziu, după 1200. Se crede că o orchestră de mehterâni a fost trimisă de Osman I, drept dar, lui Seljuk Sultan Alaeddin Keykubad III împreună cu o scrisoare de salut, în cinstea statului nou format. De atunci, în fiecare zi, după rugăciunea de la ora cinci, mehteranii cântă despre regulile otomane. Prin secolul XVI, noțiunea de orchestră care mărșăluiește începe să fie împrumutată, din Imperiul Otoman, de către europeni. Între 1826-1911, mehterânii cunosc o perioadă de declin, însă odată cu destrămarea Imperiului Otoman este revitalizată iar începând cu 1953 devine parte integrantă a Forțelor Armate Turce. Influența muzicii acestui tip de orchestră militară se regăsește în creația unor compozitori europeni clasici, celebri, ca Hayden ori Mozart.
Instrumentele clasice ale unui mehterân: kös– un fel de timpan uriaș, nakare– tobă mică, davul– o tobă bass, zil– țambal, kaba zurna, boru– un fel de trompetă, cevgen– un băț de care sunt suspendați clopoței, un element decorativ cu o lună în creștere, ciucuri din cozi de cal ori mătase. Costumele purtate de mehterâni sunt într-o varietate de stiluri și culori, frumos ornamentate cu broderii de mătase, purtând în croială și design, elemente specific otomane. În mod obișnuit, orchestra este așezată în formă de semilună. Reprezentația începe când sergentul cel mai tânăr, face un pas înainte și spune: ” Atenție, Mehterbași Aga! Este timpul să ne bucurăm și să ne distrăm!” Atunci, șeful formației, Mehterbași Aga lansează îndemnul: ” Haydi Ya Allah!” ”Haideți, cu Allah înainte!”
Mehterânii sunt foarte iubiți în Turcia și au deseori reprezentații, în Istanbul și peste granițe. În alte vremuri, mehterânii însoțeau trupele de soldați în campaniile militare, încurajându-i în lupte ori fixând cadența în timpul expedițiilor. Fiecare bătălie avea marșul ei. La fel și fiecare sultan, avea marșul lui. Acum, interpretararea orchestrei povestește despre faptele de arme și de eroism ale strămoșilor, pagini de aur ori de sânge din istoria unui fost mare imperiu.

 

Posted on 21/04/2014, in Povestiri and tagged , , . Bookmark the permalink. 16 comentarii.

  1. Inca o povestire interesanta despre cultura otomana. Muzica militara prezenta pretutindeni in lume trebuia sa se regaseasca si in istoria turca. Interesant este faptul ca ei pastreaza tinuta straveche. Trebuie sa fie foarte frumoasa o ceremonie la care iau parte. Oare pot fi vazuti in cursul unei vizite la Istambul? Sau trebuie sa fie o ceremonie anume? O parada militara?

  2. Pot fi văzuți. Orchestra Militară Regală functionează pe lângă Muzeul Militar din Istanbul. Știu că există și festivaluri ale orchestrelor militare.

  3. Mie mi se pare o legatura foarte buna intre militarie si muzica. Parca si spartanii se antrenau in ritmurile muzicii.

  4. Iote că mai aflai ceva! Că țambalul ne vine de la turci…🙂

    • Pe wikipedia zice ca in Romania tambalul a fost introdus de la vest, de la niste tigani lautari asociati si cu orchestre mai culte din Imperiul Austro-Ungar prin sec 19 devenind rapid mai popular in Romania decat cobza, care fusese preferata anterior, pt ca parea a reusi sa inlocuiasca si un instrument cu coarde si unul de percutie, fiind astfel mai eficient. Instrumentul in sine e cunoscut totusi mai tuturor popoarelor din partea de est a Mediteranei inca de la vremurile asirienilor de pe la 3500 Inainte de Christos. Tambalul mare de stil unguresc este si el cunoscut de catre turci, insa sub numele de santori, pe cand zil (sau zill) e un tambal mai mic, asa de mana, care acesta a fost introdus la turci dinspre Iran si Afghanistan.

      • Erata: santuri sau santouri (numele turcesc al tambalului mare).
        Cuvantul tambal vine de la cimbalon/cimbalom. Exista, cf wikipedia, si un tambal mai mijlociu care poate fi purtat atarnat de gat, introdus in Romania dinspre nord de la poporul ucrainean hutul vorbitor de lb ruteana numit de ei tzymbali cam la fel ca si cymbalon.

      • Pe wikipedia scriu oameni si nu e neaparat varianta reala. Romanii refuza tot ce are legatura cu turcii. Daca o sa fii atent poti observa asta cu usurinta. Imbracamintea populara in Oltenia e de influenta otomana, nicidecum romana. Muzica la fel, dansul, instrumentele muzicale.

      • Despre instrumentele muzicale vechi, unguresti, ce sa mai vorbim? de unde vin ungurii. Fac parte din popoarele turanice. Ei isi asuma asta. Nu se vor nici latini, nici europeni. Sunt descendentii acelori luptatori condusi de Atilla, venit din stepele Asiei.

      • Pai cred ca ai si dreptate si nedteptate pt ca depinde de instrument. Este clar ca Romania a importat de-a lungul timpului cultura si de la vest si de la est si de la sud si de la nord, insa a avut perioade cand a si exportat cultura, (de ex buciumul folosit de hutuli e de la daci, sau avangarda dadaista e de la niste moldoveni), plus in spatiul vorbitor majoritar de lb romana au locuit mereu multi oameni veniti din multe parti si de diverse culturi si etnii, pt ca per total spatiul respectiv e atractiv, uneori au fost incurajate si investitiile straine, alteori proiecte comune internationale, schimburi de materii prime, si produse finite, si chiar tehnologie de lupta, plus lumea e in general prietenoasa fata de straini, nu sunt niste paranoici ca altii care au trait asa mai izolati. Ca anumite aspecte culturale de import nu au fost chiar asa pe gustul tuturor mereu, ma rog, asa ce, parca tuturor elvetienilor le placea dada ? Cred ca nici mie nu mi-ar fi placut asa mult pt ca eu sunt mai retrograd si nu ma incanta nici acum ce e ptea avangardist in arte. Insa ma gandesc de ex si la bietii rezidenti ai Vienei care au trebuit sa astepte 200 de ani sa vina Conchita in stil clasic francez romantic sa se bucure si ei de romantisn, ca saracii austrieci au sarit de la neoclasicism la biedermeyer si efectiv au pierdut o gramada de chestii interesante de care alti rezidenti din Germania sau Franta s-au bucurat de mult. Dar asa e cand faci parte dintr-un Imperiu, ca de ex cel Austro-Ungar, chiar si cel Otoman, sau Britanic, la inceput parca e bine, insa dupa aia e mai dificil sa importi ca te concentrezi mai mult pe exporturi, si artele sufera de oarecare stagnare si formalizare. Eu incerc sa privesc asa mai larg…ce-i drept probabil si mult mai superficial, inclusiv ca ma uit in referinte citate in wikipedia pe diverse limbi si nu verific mereu sursele citate, plus tind sa trag concluzii care sa-mi placa mie, adica recunosc ca nu sunt riguros…insa de fapt mie personal asa ca om mi-a facut placere sa citesc si despre tambalul mare si despre alea mici si despre alea mijlocii, sa aflu ca au nume diferite, sa citesc si despre hutuli, si despre tiganii din Ungaria, si despre turci si asirieni, si diversi…ca pt mine toti sunt de fapt necunoscuti asa dincolo de un strat deosebit de superficial…si mie imi place sa aflu povesti despre toti…adica de ex cand am citit ca si bielorusii cunosc tambalul si l-au invatat de la hutuli care l-au luat de la slovaci care l-au luat de la tiganii de la Pesta…zau, eu m-am bucurat ca poate am ceva de discutat cu cei 2 bielorusi care au fost primii pe care I-am vazut in viata mea acum o luna…sau la fel, ce mult mi-a placut sa cunosc un tatar din URSS si altul din Ucraina, care de fapt ei nici nu mai stiu tatareste, dar cate o bunica de-a lor stia, plus una din ele stia sa si gateasca acel faimos surubek despre care eu nici nu stiam, insa care se pare ca a reaparut recent pe litoralul romanesc…zau, tocmai in aceeasi perioada in care eu auzeam despre el in lb daneza ! Si mie nu imi pasa care a avut intaietatea surubekului decat cel mult ca anecdota, ca poveste, ca eu personal pot trai f bine si fara sa-l mananc eu personal, insa imi face placere sa stiu ca exista !

      • Dar asta e pt ca eu sunt investit emotional in activitati de gen inventii sau creatii originale, deci nu imi pasa asa de mult al cui e copyright-ul sau patentul, insa imi dau seama ca acest drept de proprietate si intaietate poate fi important pt unii oameni, (chiar semeni comuni de-ai mei, adica nu ma gandeam la cine stie ce mari profesori universitari de istorie a culturilor pt care rigurozitatea face parte din deontologia lor, sau nici la diversi functionari de interese politice si comerciale, care folosesc si ei promo diverse cf meseriei lor). Pe de alta parte, cand vine vorba de cultura, zau cand de atatia ani (mii) exista schimburi reale culturale in UE si intre diverse locuri din intreaga Eurasie, fie ca unora le-a placut sau nu, sau doar unele partial, mai pe alese, si altele mai putin…plus cand e vorba de un instrument cu coarde al carui principiu exista de 5500 de ani, (de la asirieni), si inca astea sunt doar cele atestate birocratic, dar cat de posibil si mai vechi or fi fost in realitate plus din locuri care nu au beneficiat de arhive asa de pastrate, sau ale caror arhive chiar au fost distruse, fie prin catastrofe naturale, fie chiar de oameni…zau, chiar CE importanta are daca primul tambal la care s-a cantat pe teritoriul romanesc, (si nici nu stim care din ele, Oltenia, Baragan, Dobrogea, Banat, Bucovina, Moldova, etc, sau cum e si mai probabil aproape simultan din mai multe locuri), a fost importat sau primit cadou de la un neam hutul sau un tigan de la Pesta sau de la un vanzator
        ambulant turc, sau daca poate chiar acel hutul sau tigan ungur sau turc s-a decis sa imigreze cu instrumentul lui cu tot in Romania sa castige si el un ban, sa-si faca o casa, sa se bucure de peisaj, etc ?
        Adica important e ca a fost adus si cunoscut plus dupa aia au existat
        oameni care au indragit si acest instrument si care au devenit experti pt a canta din el si pt ca acum sa ajung eu sa citesc, cu ocazia mentionarii numelui acelui instrument, despre diverse chestii despre care nu stiam…ca eu de bucurie ca am gasit comori necunoscute am zis si aicea, de ce sa tin pt mine ce am citit…si sunt de obicei atent sa vad sursele citate, ca de ex despre bucium nu erau, insa despre tambal si santori/santouri si zill erau destule surse ca sa explice ce e unul, ce e altul, etc. Eu nu am avut un gand de a induce pe nimeni in eroare? Pt mine personal e egal un ungur sau un turc, pt ca cei 3 unguri pe care-i stiu eu au fost ff politicosi cu mine, unul m-a si tratat cu palinca, la fel si bulgarii si turcii si o gramada de altii, desi desigur nu am interactionat eu decat cu oameni cuminti si civilizati, cu unii care nu sunt asa eu nu am ce sa caut, pt ca asa mi-a zis mama de cand sunt ff mic incontinuu, sa stau numai langa copiii cuminti si de la care am ce sa invat si de la care pot lua role model.

      • Erata:
        1. Eu NU sunt asa de investit emotional in copy-right sau patente, (nici profesional)
        2. Desigur ca nu am ascultat-o mereu pe mama, dar de cate ori nu sm ascultat-o am si patit-o !

  5. Si re de unde vin ungurii, francezii si rusii si romanii ? Majoritatea venim de la est si sud est, si unii (aceia care poate au sunt Homo Sapiens fara Neandertal, probabil f putini in spatiul UE, unde majoritatea am avut un strabunic sau o strabunica Neandertal din Siberia), poate si de la sud dinspre Africa pe cand Marea Mediterana se putea traversa per pedes. Eu personal sunt aproape sigur ca o parte mai mare de 50 % din stramosii mei au venit per pedes de-a lungul plajelor dinspre India si pe urma au stat sa rasufle o vreme pe langa Tigru si Eufrat, dupa care au dat cu banul daca sa o ia mai in jos sau mai in sus, si au luat-o mai in sus pt ca au vazut probabil niste tatari simpatici cu corturi si surubek bun de mancat, si pe urma unii s-au dus catre Romania, unde au incercat sa puna mana pe proto-cetatea de scaun de pe langa Curtea de Arges, insa I-au batut niste proto-daci din Fagaras si s-au intors frumos la campie pt ca nu era chiar asa de misto la capte in munti si la campie erau si vacute si gaini si pui buni de mancat plus legume si fructe ecologice, iar altii mai lenesi nici nu s-au bagat sa se duca la munte, ci au luat-o la mare catre Venetia, dar
    pe urma inapoi catre Banat din Romania, ca nu or fi gasit loc la hotel pe langa
    Marea Adriatica, si din Banat au auzit de piata Obor si imediat hop si ei, unde s-au regasit si cu aia din Baragan, si a fost o mare petrecere. Pe urma, un procent mai mic, insa nu stiu cat, erau tatari initial invadatori care fiind deja amestecati cu neandertalii siberieni in procent mai mare, isi pierdusera spiritul razboinic si devenisera mai visatori si poeti, si au descalecat pt ca s-au decis sa ramana si ei in Romania, pt ca era un loc cu multa mancare si trai pe vatrai ! Habar nu am cati turcomani sau turcomane si persani si persane s-au alaturat si ei convoiului familiei mele, insa daca erau cuminti precis au primit si ei invitatie la ziua mea de nastere multietnico-culturala. Asa ca eu am si tatar si neandertal si indian si oriental mijlociu si de toti si de toate in familia mea, si avem si blonzi si sateni si ochi caprui si albastri si verzi, insa majoritatea suntem frumosi, cu trasaturi asa estetic rotunjite si par ondulat plus cu tenul destul de sanatos, care la plaja se bronzeaza uniform fara sa se arda, plus astia mai moderni din ultimele cateva generatii habar nu am cum de am devenit afoni, ca zau, chiar nu avem talente muzicale in familie, nici artistic creative asa de inalte…desi bunica mea avea o verisoara care a activat ca actrita la o trupa de amatori, insa nu a fost asa de talentata ca sa ajunga la Hollywood, plus mai am o matusa de-a 2a care a fost dansatoare profesionista, dar de dansuri mai modern popolare mai usoare, nu de balet, desi a facut si balet, insa nu au ales-o pt Kirov. Restul au devenit mici comercianti si cei care in sfarsit au invatat si carte economisti. Plus am si o matusa care s-a casatorit cu unul bogat si mai macho, asa gen Irinel Columbeanu, numai ca tanar si frumos si de varsta ei plus de insltime corespunzatoare plus ff politicos si respectuos fata de bunica, (adevarata sefa de tip regal din umbra a tuturor, in ale carei gratii trebuiau sa intre orice petitori sau petitoare care doreau sa se aflieze familiei mele vestite), asa ca nu a imbratisat o cariera, insa ii place sa
    citeasca romane de dragoste, si face placinte cu branza si stafide acceptabile. Plus si eu, ca atatia altii, am fost indragostit de un tigan tracic, originar din Bulgaria, cu care am simtit ca am compatibilitate pt ca si el era afon.

  6. Zau, sorry, imi dau seama ca e total ridicol sa comentez despre mine si familia mea sub un articol despre instrumente muzicale folosite de-a lungul timpului de armata turca. Insa m-am atacat pt ca ai zis ca romanii resping influentele turce, insa si eu sunt roman si nu resping nici o influenta, ba chiar sunt total de acord sa se importe si sa se exporte cultura cat s-o putea, desi nu ma pricep si nici nu lucrez in importuri si exporturi, ci eu sunt mai degraba consumator. Si eu, la nivel de consumator, sunt incantat sa merg la buticuri si malluri si supermarketuri care prezinta o varietate cat mai mare de produse atragatoare si preferabil si calitative, nu neaparat pt achizitionare sau acumulare, insa chiar si pt contemplare. Una din activitatile mele de relaxare care-mi plac este sa ma plimb prin supermarketuri ca la muzeu, si nici macar nu glumesc, chiar ma incanta varietatea plus ma indeamna sa citesc de pe Internet care e diferenta intre masline kalamata si kalamon. Plus si cand merg in vacanta, cel mai mult imi place sa intru in buticuri de tip chiosc-drogherie si sa inspectez ce branduri de paste de dinti si ce selectie de reviste si tabloide exista in locul respectiv. Chiar si daca m-as angaja sa merg intr-o expeditie pe Everest, (ceea ce ma indoiesc, dar hai sa zicem ca as fi motivat de vreo obligatie), eu as sta asa mai atent si mai motivat re dificultatile acelui drum cu gandul ca daca supravietuiesc o sa apuc sa ma duc dupa aia la un chiosc de ziare si breloace si un supermarket din Kathmandu. Eu visez sa vizitez Japonia pt a merge acolo la supermarket !

    • Dar asta nu e pt ca sunt roman ci pt ca sunt eu, si imi plac chestiile astea. Ce rost are sa fie pace daca nu ai muzee cu suveniruri din astea de cartier ? Pt ca asta apara pacea, (si implicit si diverse ministere de aparare si armate), sa pot sa ma plimb pe strazi chiar si fara sa fiu prea atent, asa gandindu-ma la ale mele sau chiar negandindu-ma la nimic special si sa imi fie atrasa atentia de fleacuri placute, sau chiar si un copil dus in carucior sau ce se mai poate vedea asa (preferabil simpatic plus de la distanta) pe strada in diverse locuri, vitrine, pomi, pasari necunoscute, caini, etc. Plus, ca de obicei dupa aia sa vina cineva sa ma intrebe unde e statia de tramvai sau nu stiu ce institutie importanta pt ei in clipa aia. Eu asa vreau sa continue viata mea si pot sa zic ca eu apreciez aceste lucruri foarte foarte mult, chiar si daca sau poate chiar si pentru ca sunt roman, pt ca bunica mea ar aprecia si ea aceste lucruri si ea e role modelul meu principal in viata, chiar daca era de la mahala din Bucuresti.

      • Desi eu nu am talent ca ea, sa ma exprim doar prin gest si tinuta fara sa vorbesc in cuvinte prea multe. Ea doar era si imediat toata lumea din jurul ei se civiliza…dar asta e si pt ca era de sex feminin, si exista o sansa mai buna ca o femeie, chiar si „mahalagioaica”, sa civilizeze o lume decat un barbat. Eu nu pot decat sa incerc sa sprijin activitatea ei cu vocabular…care nu sunt numai vorbe goale, (desi nu stiu sa ma exprim la nivel deosebit de rafinat).

      • Plus piesa de teatru Take, Ianke si Cadar face si ea parte din istoria literaturii de lb romana. CUM poate sa se gandeasca cineva ca un roman ar fi incuiat sau refractar la diverse culturi, ci dimpotriva, sa le imbratiseze, sa le interpreteze cu intelegere si adevarata prietenie plus empatie si toleranta. Chiar si daca ar fi educatuv-propagandistica, tot e o piesa de teatru frumoasa. Si insusi IL Caragiale, de origine grec asimilat, si expresiv tot in lb romana, NU isi „batea joc” de Zita, sau de altii, ci chiar ii iubea, pt ca altfel nu ar fi fost in stare sa-i descrie asa de bine. Si pana si Miorita, mai ales in variantele originale, mai complexe decat asta mai culta mai propagandistic-educativa de sec 19, nu are nimic de a face cu nici un fatalism, ci cu deontologia actului educativ civilizat care era la curent cu elemente de civilizatie grec antica plus antic mijlociu orientala, pastoral nomadica cu vise insa si anxietati legate de sedentarism, fie prin vecinatate, fie prin schimburi culturale. Acel poem a fost povestit de cineva extrem de civilizat, care deja asimilase diverse culturi. Si
        asta e BINE si e extrem de onorabil. Si mie imi pare bine ca stiu asta. M-am SUPARAT cand mi s-a comunicat ca „romanii resping cultura turca”, pt ca pur si simplu nu este adevarat. Or respinge islamul agresiv, ca toata lumea, insa civilizatia turca nu include numai politica sau islam, plus si islamul e o religie monoteist abrahamica, insa mai noua. Europeenii au trecut mai de mult de razboaiele religioase, altii inca nu, o sa treaca si ei. Iar in Romania nici nu ar fi avut rost sau ratiune sa fie razboaie eligioase, pt ca a existat experienta cu razboaie politice mai mici, care au eliminst necesitatea sau utilitatea razboaielor religioase, in Romania sistemul politic avansand in mod destul de timpuriu in sens general avantajos supravietuirii populatiei mai largi vorbitoare de lb romana, chiar daca
        in mod corupt si exploatator si imperfect, insa desigur se poate si mai bine, insa sincer nu cred ca din punct de vedere realist avea cum sa fie mai bine decat a fost.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: